^Perspectiva lui Jungkook^
Era în jur de ora 12 AM, dis de dimineață am făcut un duș revigorant, iar acum stăteam și meditam la tot ce s-a întâmplat aseară.
Sincer, îmi pare rău pentru cum m-am purtat cu ea.
Doar că eram nervos, iar timiditatea și naivitatea ei mă scoate din minți și mai rău.
Nu voiam să-i arăt adevăratul meu comportament aşa devreme.
Eram nervos din cauza boului de Jimin, care s-a îmbătat ca un porc și a făcut pe istericul și nebunul în dita mai restaurantul.
Să nu mai spun că s-a luat la bătaie și cu personalul restaurantului, a rupt mese și scaune. Să nu mai zic de pahare și sticle sparte.
Și fac pariu că a și uitat tot ce a făcut aseară, iar eu cu restul trebuia să-i plătim pagubele. Plus faptul că nu mai avem voie să mergem la acel restaurant, aveam restricție.
Și muream de ciudă când știam că nu mai pot merge acolo, acolo fiind o grămadă de pisicuțe.
Mă ridic din pat și cobor în bucătărie pentru că în burta mea erau prezente o grămadă de sunete ciudate, iar capul mi-l simțeam exploatând.
,, Bună dimineața, domnule JungKook!" mă salută bucătărasa când îmi simte prezenţa în bucătărie
,, Bună dimineața!" spun, dând să mă așez pe scaun ,,Oh, și spune-mi JungKook de acum încolo "
Aceasta dă din cap că a înțeles, e mult mai în vârstă decât mine, dar nu pot să vorbesc politicos cu ea, cu nimeni.
,, Vine și doamna Jasmine să mănânce? Ca să știu dacă pregătesc două porții"
Mă întreabă aceasta, iar eu o privesc confuz.
,, Nu a coborât până acum la masa?" întreb eu ,uitându-mă la ceas
,, Nu"
Mă încrunt la răspunsul ei, era aproape 1, iar Jasmine nu a coborât nici acum din camera ei?
Doarme? Din câte știu eu, ea se trezește cu noaptea-n cap. Deci sigur nu doarme.
Poate îi este rușine sau frică să dea ochii cu mine? Mă evită?
Zâmbesc în colţul gurii apoi mă ridic de la masă și iau tava cu mâncarea ce mi-a pus-o doamna Yoon în față.
,, O să mănânc cu ea atunci "
Spun și plec fără să mai stau și să aud răspunsul femeii.
Mă îndrept spre camera ei cu tava în mână, știind că e prima dată când fac asta pentru o fată, dar chiar vreau să văd dacă ea încearcă să mă evite.
Orgoliul meu mă face să mă simt bine, știind că o pot face să se intimideze sau să o las fără cuvinte.
Mă simt mult mai bărbat când văd că am acest efect asupra lor.
După ce am urcat scările, mă poziționez în fața ușii, ținând tava într-o mână, iar cu cealaltă bat de două ori în ușă.
Dar nici un răspuns, nu puteam să strig la ea pentru că mă auzeau servitoarele și își dădeau seama că noi nu împărțim aceeași cameră și îi vor spune mamei mele,iar eu nu am chef de o predică lungă și de o morală din partea mamei.
Deschid ușa și pășesc în cameră, dar se pare că Jasmine nu era aici.
Mă uit prin jur după ea, dar nu o zăream. O fii la baie?
Las tava cu mâncare pe pat apoi mă îndrept spre baie și stau câteva secunde în fața ușii pentru a-mi da seama dacă e cineva înăuntru.
Nu se auzea nimic, nici măcar un zgomot.
Bat la ușă din nou pentru a ma asigura dacă e cineva.
,, Jasmine? " o strig pe nume, bătând în ușă, dar nimic. ,, Ești aici?" continui eu, dar mi se părea ciudat ca nu răspundea.
Dacă nu e în baie, atunci unde e?
,, Vezi ca intru"
Deschid ușa băii și ma uit după ea în baie dar nu e nici aici.
Atunci unde dracu e? Deja începe să-mi crească tensiunea, iar nervii îmi sunt activați.
În timp ce înjur în barba, un zgomot puternic ca sunetul unui obiect spart se face auzit din camera.
Ma grăbesc sa vad ce se întâmplă apoi o zăresc pe ea.
Rămân blocat când vad scena din fața, nu știam ce sa fac.
Pur și simplu eram șocat de starea ei.
Stătea întinsă pe jos, ținând cu mâinile un tub în gură abia respirând.
Parul îi era răvășit, iar hainele îi erau toate transpirate.
II puteam observa lacrimile, iar asta ma făcu sa ma reped asupra ei.
,, Ești bine? "
Îmi pun mâinile pe umerii ei, așezându-ma pe podea lângă ea.
Faptul că nu îmi răspundea, ci doar plângea, ținând acel tub în gură abia respirând, mă făcu să mă alarmez și să mă îngrijorez pentru ea.
Nu mai văzusem pe nimeni în starea asta și nu știam ce sa fac.
Când vad ca respirația ii revinde la normal și lasă inhalatorul jos, o trag rapid în bratele mele, fiind speriat.
Aceasta nu se opune, ci din contra, ma strânge puternic în bratele sale, lăsându-ma confuz.
,, Shhh, shh, gata.. Acum ești cu mine" spun mangaindu-i parul în timp ce ea plângea în bratele mele.
Nu știam ce i se întâmplase, tot ce știam era ca avea nevoie de îmbrățișarea mea.
Eram speriat și confuz, nu știam despre ce era vorba.
Unde fusese și de ce era în halul asta? Ce e cu inhalatorul ala? Ce probleme are?
Nu știu nimic legat de ea, absolut nimic.
O să-l pun pe Yoongi sa afle mai multe despre asta.
,, Gata, ești bine acum" spun când vad ca s-a oprit din plâns. ,, Ce s-a întâmplat? " o întreb, privind-o în ochi, dar aceasta își muta privirea în alta parte, semn ca nu vrea să-mi spună.
Nu o mai presez, știind ca Yoongi ma va ajuta sa aflu mai multe despre ea.
O ridic în pat apoi o acopăr cu pătura după care ma așez lângă ea.
,, Haide sa mâncăm "spun arătând spre tava cu mâncare din pat , iar aceasta da negativ din cap.
,, Nu mi-e foame" spune răgușită
,, Ok" răspund eu
Nu îmi place sa ma rog de cineva sa facă ceva, dacă nu asculta o data, eu nu mai repet a doua oară.
,, Atunci pregătește-te ca trebuie sa mergem la agenția de turism pentru ca să ne alegem locul unde sa ne petrecem luna de miere "
,, Luna de miere?" întreabă ea, facand niște ochi mari
,, Doar nu credeai ca o sa stam doar în casa, nu? " întreb eu, iar ea își clatină capul confuza
Încep sa rad când vad cât de prostuță e.
Ma ridic din pat și ies din camera pentru a o lasă să se pregătească.
Stomacul meu încă scoate sunete ciudate.
Nu-i nimic. Voi manca în oraș după ce ne vom întoarce de la agenția de turism..
Merg în camera mea pentru a ma schimba în asta
Apoi cobor în living pentru a o aștepta pe ea.
Totul îmi era neclar, are probleme de sănătate cumva? Nu cred, altfel părinții ei mi-ar fi spus despre asta.
Sau.. Poate nici părinții ei nu știu?
^Perspectiva Jasminei^
După ce m-am îmbrăcat asa
Am ieșit din camera mea și ma îndreptam spre sufragerie.
Eram pe scări cand JungKook și-a întors privirea spre mine din cauza sunetului tocurilor mele care provacau un ecou imens.
Rămân împietrita pe loc când observ ca JungKook ma privea intens. Nu își lua ochii de pe mine, iar asta ma făcu sa ma cutremur puțin.
L-am lăsat sa ma vadă în starea aceea, oricât am încercat sa ascund asta de toată lumea, el a aflat.
Nici măcar nu știu ce e în mintea lui, privirea lui era confuza și întrebătoare.
Ma urăsc, ma urăsc pe mine ca am aceste probleme și l-am lăsat sa afle.
Bineînțeles ca nu știe în detaliu despre ce e vorba, dar a văzut inhalatorul.
Mi-e teama sa nu-mi dezvăluie secretul, o să-l mint ca am avut un coșmar, iar inhalatorul îl am la mine deoarece am mai multe pastile împreună cu el în caz de urgente.
Fiecare femeie are pastile sau lucruri din astea la ea, nu e nimic special.
Da, asa o să-i zic în caz de ma întreabă chiar dacă nu-i place că-l mint, dar îmi asum riscul pentru ca nu vreau sa îmi fie dezvălui secretul.
Înghit în sec apoi cobor scările, așezându-ma în fața lui.
Încă ma privea. Sau încerca să privească prin mine ca să înțeleagă despre ce e vorba?
,, Sunt gata, mergem? " îl întreb eu, arătând un zâmbet mic.
,, Da" spune acesta și se ridica în picioare, iar eu îl urmez.
°°°
Eram în mașină, jucându-ma cu centura de siguranță, prefăcându-ma ca nu observ privirile insistente ale lui Jungkook.
Știam ca voia sa ma întrebe ce am pățit, asa ca ma prefacem ca eram atenta la drum sau ma jucam cu centura.
,, Ești bine? " ma întreabă acesta, iar eu înghit în sec.
,, Da" îmi întorc capul spre el cu oarecare teama sa nu-și dea seama ca o să-l mint ,, De ce? "
,, Am o mulțime de întrebări"
Replica lui îmi dădea fiori, nu voiam sa știu ce întrebări are pentru ca nu știam ce sa răspunsuri să-i dau.
,, Ai auzit? " ma întrebă el când vede ca nu am spus nimic.
,, Ce întrebări?" încerc sa ii zâmbesc ca și cum nimic nu s-a întâmplat
,, Ce s-a întâmplat azi? "
,, Nimic important, doar am avut un coșmar" ii spun rapid înainte sa ma mai întrebe ceva
,, Coșmar? În dressing? " ma întreabă râzând ironic
,, M-a luat somnul din greșeală în dressing"
,, Iar acel inhalator? "
Știa ca îl mint? De ce imi pune atâtea întrebări?
,, Ce vrei sa afli, JungKook? Nu am nimic să-ți spun, orice femeie are acest lucru la ea în caz de urgenta"
II spun eu, prefăcându-ma afectata de întrebările lui .
Acesta tace și nu mai spune nimic, m-a crezut? Sper ca da.
Nu după mult timp mașina se oprește, iar noi coborâm în fața unei agenții imense.
JungKook îmi face semn să-l urmez în timp ce intrăm înăuntrul clădirii. Erau o mulțime de imagini imense cu diferite locații și regiuni afișate pe pereții clădirii.
,, Alege una " spune JungKook uitându-se și el la imaginile de pe pereți.
Îmi întorc privirea de pe el și observ ca eram înconjurați de sute de oameni care priveau și ei imaginile, încercând sa aleagă una.
Imaginile care îmi atrăgeau atenția erau astea
Barselona
Și Dubai
,, Ai ales deja? " ma întreba JungKook când vede ca ma facusam pe ceva
,, Nu știu ce sa aleg din astea doua" spun arătându-i cu degetul apoi privim amândoi imaginile.
,, Atunci... " spune JungKook întorcându-se spre mine ,, Barcelona sa fie"
Îmi zâmbește, arătându-mi zâmbetul sau perfect și larg.
Îmi las privirea în jos din cauza timidității, dar imediat o ridic și eu asupra lui și ii zâmbesc larg, arătându-i cât de încântată eram ca a ales una din imaginile pe care i le-am arătat.
Acesta îmi ia mana în a sa, zâmbindu-mi dupa care ne întoarcem privirile din nou pe imaginea pe care am ales-o amândoi.
Capitol nou, sper sa va placa și îmi pare rău că postez atât de rar,dar categoric nu ma voi lasa de carte pentru ca îmi place ce fac.
Va pup și va mulțumesc ca îmi citiți cărțile 😘