* Capitol nou! Stiu ca a durat foarte mult, dar am avut perioada asta cu teze pe care am detestat-o si inca nu imi vine sa cred ca am scapat de ele. Sper sa va placa acest capitol, va astept cu mult drag parerile si va rog sa imi scuzati greselile daca sunt. Lectura placuta! *
Proaspat schimbat si facut dus, Harry se aseza pe unul dintre scaunele din bucatarie, punand o ceasca de cafea pe masa. Isi trecu mana prin buclele inca ude si isi trase din nou tricoul mult prea scurt in jos. Avusese norocul sa gaseasca niste haine mai vechi prin sifonier si atunci cand le descoperi parca descoperise o mina de diamante. Pantalonii de trening erau scurti si tricoul la fel, demonstrand ca Harry crescuse in inaltime si facuse masa musculara. Ceea ce era inevitabil, avand in vedere orele la sala pe care le petrecea in timpul facultatii.
Sorbind din cafea, arunca din nou o privire spre Ann' care inca dormea. In apartament era foarte cald, caloriferul aruncand mai multa caldura decat si-ar fi imaginat. Daca nu ai stii situatia, l-ai face nebun pe Harry pentru ca daduse drumul la calorifer in toiul verii. Dar Ann' inca tremura si era atat de ghemita pe canapea. Lui Harry ii parea rau ca nu o poate lua si pune in pat, dar stia ca daca face asta o va trezi si poate chiar speria, si nu dorea asta.
Telefonul ii vibra pe masa si vazu ca era un mesaj de la Kai care ii spunea ca acum intra in liftul blocului. Luand inca o gura din cafea, se ridica de pe scaun si se duse la usa principala, deschizand-o. Usile liftului din fata lui se deschisera si aparu Kai, tinand o punga mare in mana. Isi zambira si Harry ii facu loc sa intre lui Kai. Nevrand sa o trezeasca pe Ann', Harry il conduse pe Kai in dormitorul cel mai departat de sufragerie.
—Am adus haine, tot ce a insemnat pastile din casa, periuta ta de dinti si am cumparat si o periuta pentru ea. Si am adus si niste gel de dus, sampon, un burete, deodorant si parfumul tau. Oh, si niste mancare. Spuse Kai scotand pe rand obiecte din punga. Harry rase si ii multumi batandu-l pe umar. Dupa ce punga a fost golita, cei doi baieti se asezara pe pat. Privirea lui Kai era una atat de adanca si serioasa.
—Si ce ai de gand sa faci cu ea? Il intreba si lui Harry i se paru putin ciudata intrebarea. Suna ca si cum o omorase si trebuia sa ascunda corpul. Harri isi inlatura imaginea groaznica din minte.
—In primul rand, vreau sa o fac sa vorbeasca. Trebuie sa stiu ce i s-a intamplat de a ajuns asa si acolo. Poate exista cineva care o poate ajuta sa iasa de acolo. O ruda, sau ceva. Spuse Harry privind spre pastilele imprastiate prin parc. Stia ca cel mai bine ar fi sa cheme un doctor la ea, dar stia ca e posibil ca Ann' sa se intoarca la Losture, directoarea nu o sa il lase sa se bucure de ea prea mult timp si in starea in care este Ann' sigur doctorul va vrea sa o consulte de mai multe ori in zile diferite.
—Tu chiar vrei sa o ajuti pe fata asta. Spuse Kai de parca abia acum isi dadu seama cat de serioase erau intentiile lui Harry. Harry ofta si isi trecu din nou mana prin carliontii care inca mai erau putin uzi.
—Da, chiar vreau sa o ajut pe Ann'. Ea pur si simplu nu merita sa fie acolo.
—De unde stii, Harry? De unde stii ca n-a ajuns in starea in care este si in locul ala din cauze unei fapte grave pe care a facut-o? Il intreba Kai si Harry simtea cum isi pierde rabdarea. Asta era cel mai absurd lucru auzit. Nu ii stia inca povestea, dar cu siguranta nu era cauza asta. Era altceva. Ea nu ranise, ea fusese ranita.
—Daca ai avea ocazia sa te uiti in ochii ei, ti-ai da seama de linistea din sufletul ei.
Kai simti cum se inneaca. Harry nu mai vorbise asa de cand se despartise de Cierra, si i se parea atat de ciudat sa il auda pe Harry vorbind din nou asa. Kai nu mai spuse nimic altceva, Harry avea sa o apere pe Ann' pana in panzele albe. Continuara sa ii vorbeasca, Kai spunandu-i ca Miranda nu era acasa atunci cand venise el si nici cand plecase si ca se simtea chiar usurat. Harry rase si ii explica faptul ca avea sa o sune diseara si sa ii spuna ca o sa stea aici cateva zile pentru a se intalni cu niste colegi de facultate. Kai pufni in ras cand ii auzi minciuna si Harry se rasti la el intrebandu-l daca avea el alta mai buna.
Dupa o jumatate de ora de discutii, Kai se ridica pentru a pleca. Iesira incet din camera si trecura holul in liniste. Ajunsi in sufragerie, o gasira pe micuta fata ghemuita pe canapea, inca dormind. Harry se minuna de cat timp putea sa doarma, dar stia sigur ca la Losture nu se putea odihni cum trebuie in acea celula rece si pe doua scanduri si o saltea distrusa pe post de pat.
—Multumesc mult din nou. Tinem legatura. Ii spuse Harry dupa ce inchise usa principala si ramasera pe holul blocului.
—Nu ai pentru ce. Sigur, te sun diseara sa vad ce ai mai facut. Bafta! Ii spuse Kai si dupa ce se imbratisara prieteneste Kai intra in lift si pleca. Harry deschise usa apartamentului si intra, lovindu-se de caldura insuportabila. Era uimit de faptul ca prietenul lui nu observase caldura asta. Intors inapoi in sufragerie, ochii lui cazura direct pe Ann' si se simti ca si electrocutat cand se ciocni de privirea ei albastra. Ann' il privea inca intinsa, dar cu ochii larg deschisi.
—Hei, erai treaza? O intreba bland indreptandu-se spre ea. Ann' aproba din cap incet si se ridica, stand cu spatele lipit de spatarul canapelei. Harry se aseza langa ea si o privi. Ochii ei erau usor umflati de somn si spera din suflet ca dormise bine.
—Ai dormit bine? Ann' aproba din nou clatinandu-si capul foarte incet.
—Poti vorbi? O intreba si Ann' inghiti de mai multe ori in sec. Isi dezlipi buzele, lasand cateva sunete ragusite si slabe sa iasa. Harry isi dadu seama ca erau litere si ca tocmai spusese nu. Harry isi stranse buzele si ii facu semn sa astepte. Se duse in dormitor si lua pastilele pentru gat, apoi se intoarse pe canapea, unde Ann' il astepta cuminte.
—Uite, astea sunt pastile de gat, or sa te ajute sa iti recapeti vocea. Ii explica in timp ce scoase o pastila din folie. Arata exact ca o bomboana cu gust de lamaie si menta. Ii puse pastila in palma.
—Tine minte ca nu trebuie inghitita, trebuie tinuta in gura pana se topeste. Bine? Ann' aproba incet si lua pastila din mana lui Harry. Degetele ii erau inca reci. Apuca cu doua degete pastila si cu mana tremuranda o puse pe limba. Nu vazu nici o reactie pe fata ei, dar citi in ochii ei incantare. Harry zambi. Dar apoi zambetul i se sterse. Isi aduse aminte de ceea de dorea sa ii propuna. Ii ers teama, nu stia cum avea sa reactioneze si cel mai frica ii era de ceea ce avea sa creada. Nu voia ca ea sa se gandeasca vreodata ca el ar avea vreo intentie de a-i face rau. Dar era nevoit sa o intrebe, pana la urma era pentru binele ei.
—Ann', ai vrea sa...faci o baie? Intreba si isi tinu respiratia in asteptarea raspunsului. Era de parca timpul se oprise in loc, exact ca in filmele de actiune inainte sa explodeze bomba. Lui Harry ii veni sa rada de comparatia prosteasca pe care o gandise. Vazu capul lui Ann' cum se intoarce incet spre el, in ochii ei frumosi vazand confuzie. Sprancenele se apropiara putin.
—Asa poti scapa de haine si iti poti curata parul. Adauga el si vazu in ochii ei cum se gandea. Astepta rabdator, fara sa o scape din priviri. Era frumoasa. Foarte frumoasa. Ea isi indrepta oceanele albastre spre el si Harry simti cum se inneaca in ele. Inspira, asteptand verdictul.
—D-da. Cele doua litere au iesit tot ragusite si slabe, dar mult mai perceptibile decat nu-ul de mai devreme. Harry simti cum tot corpul ii este inundat de fericire. Se bucura nespus ca reusea sa faca toate astea, reusea sa o aduca incet incet la normalitate. Ann' merita asta, o merita din plin si abia astepta sa o vada curata, cu cascada ei neagra de par stralucind.
*
Se aflau in baia apartamentului. Nu era nici cea mai mare si sofisticata baie, dar nici cea mai mica si derapanata. Era suficienta pentru amandoi si dotata cu tot ce ii trebuia. Harry mai testa o data temperatura apei care umpluse cada. Nici prea calda, nici prea rece. Se intoarse spre Ann' care statea jos pe gresie, desi el o lasase in picioare, langa usa. Harry aproape rase cand o vazu pe jos, dar apoi observa teama din ochi si se panica.
—Hei, Ann', ce se intampla? De ce iti este frica? Intreba bland, asezandu-se pe jos langa ea. Ea il privi si Harry aproape planse cand vazu din nou teama din privirea ei. Pastila o terminase de mult, si deja era la a doua. Vocea incepea sa ii revina incet incet, desi era inca ragusita si gatul inca o ustura. Harry spera sa ii treaca pana maine, macar putin.
—A-apa. Fu tot ce spuse si lui Harry ii lua cateva secunde sa inteleaga.
—Iti e frica de apa? De ce? Intreba si ea doar clatina din cap. Nu stia exact ce insemna acel clatinat dar nu mai spuse nimic. Arunca o privire la apa linistita din cada, si inapoi la Ann' care il privea cu ochi mari.
—Nu ai de ce sa te temi. Apa asta nu o sa iti faca nimic, din contra, o sa iti faca bine. In plus, esti cu mine si nu permit sa patesti ceva rau. Asa ca haide, promit ca o sa fie bine.
Ann' il privi din nou cu teama in ochi.
—Promit. Spuse si ochii lui Ann' se indreptara spre cada. Inghiti din nou in sec si aproba usor din cap. Harry o apuca incet de talia micuta si o ridica usor. Pusa pe picioare, Ann' facu pasi usori si nesiguri spre cada. Intinse o mana si o scufunda in apa, miscand-o usor. Inspira adanc si se indrepta. Se intoarse spre Harry si ramase stana de piatra, privindu-l.
Harry simti cum se stanjeneste. Acum ar trebui sa isi dea hainele jos, si el nu stia daca trebuia sa plece sau sa o ajute.
—Vrei sa stau sa te ajut sau vrei sa plec? O intreba usor, privindu-i chipul frumos de copil.
—S-stai. Ii spuse si Harry lua o respiratie adanca. Ann' mai arunca o privire spre cada plina cu apa si apoi se intoarse catre Harry, cu o usoara teama in ochi.
—Stai.
—Bine, voi sta. Spuse si se indrepta catre ea cu pasi mici. Simtea dintr-o data ca in incapere era mai cald decat de obicei. Nu s-a mai simtit atat de emotionat de mult timp. Faptul ca Ann' il rugase sa o ajute sa faca baie insemna mult. Avea suficienta incredere incat sa il lase sa o vada dezbracata. Si faptul ca avea incredere in el era mult mai important decat faptul ca o s-o aibe goala in fata lui. Harry nu avea nici un interes sexual. Inima lui era plina de bucurie in acest moment.
Ann' isi lasa privirea in jos si se intoarse cu spatele spre Harry, apucandu-si marginile bluzei murdare si ridicand-o incet. Harry inghiti in sec. Bluza alba dezvaluia incet incet centimetri de piele alba, palida. Dar ce il durea cel mai tare erau oasele care erau atat de proeminente. Coastele i se puteau fi numarate usor si sira spinarii era foarte proeminenta. Buzele lui se deschisera, lasand o scurta respiratie sa iasa. Niciodata nu mai vazuse o persoana atat de slaba si era un soc total pentru el. Spatele ii era expus total privirii ei, dar Harry nici nu dorea sa il vada. Era prea dureros si socant pentru el.
Ann' lasa timid bluza pe jos, parca asteptand din moment in moment ca Harry sa o ia din mana sau sa ii spuna sa nu o puna pe jos, dar el era mult prea impietrit. Mainile scheletice ale lui Ann' mersera spre pantalonii ei rupti si murdari, dandu-i incet jos. Harry nici nu privi, daca ii mai vedea si picioarele lesina. Si nu pentru ca ii era scarba, ci pentru ca imaginea ei scheletica si fantomatica era un soc prea mare pentru el. Modul in care se misca era unul chinuit, de parca o dureau toate oasele. Si poate ca asa si era.
Ii venea sa planga. Ii venea sa o stranga tare in brate si sa ii promita ca totul o sa fie bine, ca o va face bine. Se simtea rau pentru ca existau asemena boli si asemenea conditii in care corpul uman poate ajunge. Pentru ca existau locuri ca Losture si pentru ca ingerii ca Ann' sufereau cel mai mult.
Prins atat de tare in gandurile lui, cand isi focusa atentia asupra lui Ann' o vazu deja intrata in cada, asezata inca cu spatele la el. Harry se apropie incet de ea.
—Tu, parul. Eu, corpul. Spuse ragusit si slab si Harry aproba din cap, neputand sa spuna nimic. Se apropie incet de ea, trecandu-si o mana prin parul ei. Era ingrozitor de incalcit si murdar, plin de praf si mizerie. Cu o respiratie adanca, incepu sa ude parul in speranta ca avea sa se inmoaie si sa se descurce. Dar nu mergea. Era atat de incurcat si atat de tare incat Harry incepea sa creada ca nu mai exista speranta pentru el. Singurul lucru la care se putea gandi era sa il taie. Nu dorea sa faca asta, dar parul ei era intr-o stare deplorabila.
—Ann'? Parul tau e foarte incurcat, ma tem ca nu o sa putem sa il descurcam. Spuse incet, si Ann' se misca usor in apa, facand micute valuri.
—C-ce fa...cem? Intreba incet si isi duse o mana scheletica in par. Harry isi sranse buzele si vorbi cu parere de rau in glas.
—Singura solutie este sa...il tai. Pentru un minut nici unul nu a zis nimic. Daca Ann' nu era de acord, Harry isi promise sa faca tot ce ii statea in putinta pentru a-l descurca. Ii adora parul, chiar si asa incalcit cum era si nu ar fi vrut sa il taie.
Dar Ann' aproba usor, clatinandu-si capul incet. Harry isi stranse buzele si ii spuse sa astepte cat timp se duce dupa foarfeca. Lua o foarfeca mare pe care o gasi in bucatarie si se intoarse in baie. Se simtea mizerabil sa ii taie parul cu o foarfeca nepotrivita. Dar nu avea altceva mai bun. Ii arata foarfeca lui Ann' si ii spuse sa stea nemiscata, pentru a nu o rani.
Harry nu mai tunsese niciodata pe cineva si nu avea experienta, dar incerca sa taie parul cat mai drept putu. La fiecare suvita taiata din parul ei, Harry simti vinovatia crescandu-i in piept. Cand termina, arunca parul incalcit si murdar la gunoi, punand foarfeca pe chiuveta. Se uita acum la parul ei, taiat cat de drept a putut el, fiind acum pana la umeri. Si acest lucru ii descoperea spatele complet. Mainile lui Ann' se dusera la parul ei, pipaindu-l. Harry spera ca pe Ann' sa nu o afecteze foarte tare pierderea parului. Dar apoi isi dadu seama ca parul probabil era ultima ei grija.
Oftand usor, isi lasa mainile cu greu jos si astepta ca Harry sa continue. Ii uda parul descalcit si il sampona, spaland bine. Nu putea sa nu ignore micile icnete de durere in momentul in care ii sampona parul. Era sigur ca se simte groaznic si ca o doare tot corpul si nici nu isi putea imagina o asa durere. Incerca sa fie cat mai bland. Dupa ce fu sigur ca il samponase destul, il clati bine, folosind miscari blande. Dupa ce termina, isi scutura usor mainile, asteptand un semn din partea.
—P-poti iesi. Mormai iar Harry isi stranse buzele. Nu ii venea sa o lase singura, cu tot corpul in dureri. Dar stia ca nu o mai poate ajuta. Ar fi fost mult prea deplasat.
—B-bine. Asta este gelul de dus si o sa ai un prosop aici, in suport. Daca ai nevoie de ajutor, cheama-ma, bine? Fara teama, vreau doar sa fii in siguranta.
Ann' aproba incet si Harry se intoarse pe calcaie, pasind incet prin baie pana la usa. Mai arunca o ultima privire spre Ann' care isi intindea o mana subtire spre gelul de dus, apoi iesi pe usa. Se lipi de ea si asculta cu atentie. Se auzea doar apa miscandu-si si tubul de gel de dus desfacandu-se. Nici nu ii venea sa plece de langa usa, ii era teama sa nu se raneasca, se gandea doar la durerile din corpul ei micut si ii venea sa intre inapoi acolo si sa o ajute.
Harry ramasese lipit de usa aproape o jumatate de ora.
Ne citim la capitolul urmator! xoxo