Taeyong's pov
Cu putin noroc vom ajunge in camera mea neobservati. Chiar nu am nevoie ca mama sa spuna ceva ce nu ar trebui de fata cu Jisol. Am inchis usa fara sa fac zgomot dar mi-am scapat cheile pe jos si contactul lor cu gresia s-a auzit destul de tare. Buna treaba Taeyong! Cred ca iti bati joc de mine!! O apuc pe Jisol de incheietura tragand-o spre scari.
- Ce se.. de ce.. Taeyong?!
O sa-i spun mai tarziu, acum tot ce trebuie sa fac e sa...
- Taeyong!?
Am urcat doar 2 trepte, 2... chiar speram ca mama sa nu fie acasa. Oare daca nu o sa-i raspund va crede ca nu sunt aici?
Am incercat sa mai urc putin dar am fost oprit de Jisol care ma privea putin autoritar si confuz dar dragut in acelasi timp.
- Nu ai de gand sa-i raspunzi?
As fi facut asta in cele din urma daca nu venea ea la noi; dupa ce face contact vizual cu mine isi concentreaza atentia asupra lui Jisol analizand-o din cap pana in picioare ca si cum ar fi cine stie ce opera de arta expusa intr-un muzeu.
- Ce e? am intrebat-o ca sa o distrag, imi dau seama ca Jisol nu se simte deloc bine acum asa ca vreau sa-i mai atenuez "suferinta".
- Ah.. voiam sa-ti spun ca plec in oras sa fac niste cumparaturi si ma intrebam daca nu vrei ceva.
De fiecare data ma intreaba asta si nereu ii spun acelasi lucru:
- Niste ciocolata te rog..
- Ok, dar ... umm... cum te numesti?
- Huh.. ce? Eu? Sunt Jisol, facand o plecaciune.
Mama a intrebat-o daca vrea ceva de la magazin, raspunsul a fost nu dupa care a plecat. Suspect. Sincer ma asteptam sa o intrebe fel de fel de chestii si sa o tina de vorba cine stie cat dar nu a fost asa. Ceva e in neregula aici..
Jisol's pov
Mama lui Taeyong pare draguta.. cred.. tinand cont ca am stat in preajma ei mai putin de 5 minute. Inca nu inteleg de ce nu voia ca ea sa ma vada..
- Sol-ah!!
- Ce?
- La ce te gandeai?
- Nu stiu.. nimic important.
Taeyong o ia inainte iar eu merg dupa el. Se opreste in fata unei usi de lemn pe care o deschide si ma lasa sa intru prima.
- Eu merg sa ma schimb, luandu-si cateva haine din dulap. Fate comoda, ma intorc imediat.
Camera lui e mai ordonata decat ma asteptam, tinand cont de faptul ca e baiat. Mi-am pus ruxacul jos langa pat care e dublu fata de al meu, dupa care m-am dus direct la panoul plin cu zecile de hartii pe care erau scrise versuri agatat de perete - se pare ca are multa inspiratie; ce mi-a placut cel mai mult a fost o foaie pe care erau mazgalite 4 versuri despre cineva pe care vrea sa o descopere cu adevarat.
Pe birou mi-am vazut cartea impreuna cu alte cateva si un laptop iar deasupra sunt puse rafturi pline de manga si figurine - mare parte din ele le-am citit si eu sau am vazut anime-urile dar uneori nu am timp fiind ocupata cu scoala in timpul saptamanii si sm in weekend.
Incerc sa nu deranjez nimic pe cat posibil.
Ma asez pe pat sa astept pana vine el dar am vazut ceva ascuns sub patura. Nu e treaba mea dar am fost prea curioasa si nu m-am putut abtine asa ca am dat-o la o parte si am gasit un ursulet de plus alb. E asa dragut si pufos, vreau si eu unul; mi l-as putea cumpara dar n-ar mai fi atat de special ca atunci cand ti-l daruieste cineva.
- Ce faci cu Tibbers?
- Cine-i Tibbers?
Apoi imi dau seama ca vorbeste despre urs. Se aseaza langa mine si il dau iar el il imbratiseaza strans.
Awwwwee, e absolut adorabil.
- Scuze, nu stiam ca..
- De ce te scuzi? Nici eu n-as fi rezistat daca eram in locul tau. Poti sa stii un secret?
- Normal.
- Cand eram mic aveam cosmaruri in fiecare noapte si imi era frica sa adorm iar parintii mi l-au cumparat ca sa ma simt in siguranta. De atunci il iau cu mine daca dorm undeva peste noapte. Nu pot dormi fara el.
- Dar cand ai ramas la mine..
- Am avut un vis urat atunci exact inainte sa ma trezesti.
- Despre ce?
M-a privit in ochi 2 secunde dupa care si-a indreptat atentia asupra lui Tibbers.
- Daca nu vrei sa-mi spui e in regula, eu doar..
- Tu.
- E.. eu?
- Tot ce imi amintesc e ca ai disparut pur si simplu iar eu am ramas blocat intro camera complet alba.
Ce vrea sa insemne asta? De ce i-as aparea eu in vise? Pentru mine nu are logica si nu pot gasi o explicatie dar cred ca o fi insemnand ceva pana la urma.
- Sa nu spui nimanui, ai inteles? Toata lumea o sa spuna ca-s un fricos.
- Ba nu, mie mi se pare dragut.
Sincer chiar imi place imaginea cu el imbratisand o jucarie; cum am mai zis e adorabil.
- Serios?
- Yep, spun zambind.
- Multumesc Jisol-ah.
Pare asa inocent.. sunt sigura ca e mai sensibil decat o arata.
______________________________________
TheExoArmy urmeaza partea a III-a.
♡♡♡