Povestea Noastra

By _ravixx_

26.5K 2.2K 235

Jisol era una dintre acele persoane care nu dorea sa iasa in evidenta, mai ales dupa ce s-a mutat inapoi in S... More

Cap. 1
Cap.2
Cap.3
Cap. 4
Cap. 5
Cap. 6
Cap. 7 / Part 2
Cap. 8
Cap. 9
Cap. 10 / Part 1.
Cap. 10 / Part 2
Cap. 11 / Part 1
Cap. 11 / Part 2
Cap. 11 / Part 3
Cap. 12
Cap. 13
Cap. 14
Cap. 15 / Part 1
Cap. 15 / Part 2
Cap. 16
Cap. 17
Cap. 18
Cap. 19
Cap. 20
Cap. 21
Cap. 22
Cap. 23
Cap. 24
Cap. 25
Cap. 26
Cap. 27
Cap. 28
Cap. 29
Cap. 30
Cap. 31
Cap. 32
Cap. 33
Cap. 34
Cap.35
Cap. 36
Cap. 37
Author's note
Cap. 38
Cap. 39
Cap. 40
Cap. 41 - NEEDITAT

Cap. 7 / Part 1

849 56 1
By _ravixx_

TheExoArmy.. da, va fi o a doua parte, insa pana atunci... enjoy it!! ♡

______________________________________
JiSol's pov

- Da, stiu ca am intarziat. Acum plec de acasa, spun alergand spre usa.

- De fapt voiam sa te rog ceva.

- Ce anume?

Ma opresc in fata usii cu mana pe clanta.

- Poti sa imi imprumuti cartea aceea de ieri? Nu o gasesc la biblioteca.

- Oh, sigur. Ne vedem curand.

Ma duc la etaj sa o iau dupa care alerg spre biblioteca cat de repede pot.

Am intrat inauntru in cautarea lui, nu e la nici una dintre mese asa ca voi arunca o privire printre rafturi. Uite-l. Imi spun mie insumi cand vad un baiat imbracat complet in negru stand cu spatele spre mine, e culoarea lui preferata trebuie sa fie el.

- Imi pare rau, spun apropiindu-ma de el.

Apuc sa fac doar doi pasi deoarece cineva ma prinde de incheietura facandu-ma sa ma opresc; ma intorc si il vad pe Taeyong.

- Mai intai ma dai disparut si acum ma confunzi, ce urmeaza? zambind.

Probabil o sa am amnezie.

- Scuze.. inca nu m-am trezit complet.

- Am observat.

- Mergem?

Taeyong's pov

Cat timp am mers am tot jncercat sa aflu de la JiSol locul spre care ne indreptam dar nu a vrut sa-mi spuna. De ce atata mister?

O ia brusc la dreapta, indreptandu-se spre cladirea din fata noastra. Am ajuns. Ma uit in sus iar cand ii citesc numele am ramas complet socat.

- Haide.. se aude vocea lui JiSol care ma trezeste la realitate.

- Ce cautam aici?! Hai sa plecam pana nu ne vede cineva.

Fara sa imi raspunda ma apuca de mana si am trage inauntru dupa ea.

- JiSol, ar trebui sa plecam, spun ingrijorat.

- Ai incredere in mine.

Ceva parca tot nu e la locul lui. Am un sentiment ciudat in legatura cu asta, nu inteleg de ce am intrat in locul asta.

- Ce facem aici? o intreb din nou.

- Trebuie sa las ceva si dupa facem negativul.

Tot sunt confuz; banuiesc ca ar fi mai bine sa astept si sa vad ce vad ce se intampla in continuare poate atunci lucrurile vor fi mai clare. Mergem pe holul imens dupa care o ia pe un coridor si se opreste in fata unei usi, scoate din ghiozdan o chei si o descuie.

- Bine.. spune-mi ce se intampla. Nu mai inteleg nimic.

- Tata m-a rugat sa aduc niste acte aici pana se intoarce el, asta e biroul lui.

- Tatal tau lucreaza la SM Entertainment? spun mult mai surprins decat as fi crezut.

- Yep. Gata, sa mergem..

Ma duc dupa ea ca sa nu raman pe aici. Pur si simplu nu-mi vine sa cred, sunt atat de gelos pe ea pentru ca poate veni intr-un asemenea loc oricand vrea. E incredibil!

- De ce nu mi-ai spus ca urma sa venim aici?

- Pai oricum ai aflat asa ca nu avea rost.

Pare putin suparata/dezamagita si nu inteleg de ce. Am observat schimbarile astea la ea de ceva timp insa nu stiu motivul, as vrea sa o intreb care e motivul dar nu vreau sa fac totul mai rau.. mai bine tac.

Imi ridic privirea din pamant - nu mai e. Clar, o sa ma pierd pe aici.

- Yah, Taeyong unde te duci?

- Mai bine ma tin de tine, spun apucand-o de maneca hanoracului imediat de am ajuns-o din urma.
_______

JiSol's pov

- Am ajuns, ii spun lui Taeyong dupa ce intru in studioul de inregistrari.

- Esti sigura ca avem voie aici?

- Daa..

Devine enervant, i-am zis sa aibe incredere in mine.. evident se simte incomod aici.

Tata e angajat la SM de cand eram eu mica, nu a venit cu noi in Canada iar acum ca ne-am intors incearca sa stea mai mult cu noi, bineinteles in limita timpului disponibil. Eu lucrez aici in weekend ca asistent, ajut personalul si artistii, iar uneori ajut la organizarea unor evenimente cum ar fi concerte sau fanmeeting-uri. Imi place aici, e multa agitatie, niciodata nu te plictisesti.
_____

- Parca lipseste ceva.. insa nu-mi dau seama ce anume, spune ciufulindu-si parul.

- Mai bine luam o pauza si.. continuam mai tarziu.

Mi-am terminat fraza dupa ce m-am uita spre usa pentru cateva secunde. Stiu deja ce urmeaza sa se intample asa ca i-am sugerat lui Taeyong sa se dea la o parte eu facand la fel.

Dupa cateva secunde bune in care a rascolit biroul..

- Chanyeol!! Unde sunt foile le care am scris cantecul nou?!!

- De ce ma intrebi pe mine?! Grabeste-te mi-e foame!!

- Nu le gasesc!! Si tu imi umbli mereu prin lucruri!!

- Le cauti mai tarziu! Hai odata!!

Stateam acolo admirandu-i, tipa unul la altul, Baekhyun exact langa mine si Chanyeol pe hol, as zice ca nu sunt asa de obicei dar as minti. Cat despre Taeyong, el e complet debusolat, se uita la Baekhyun confuz, e incruntat si are gura intredeschisa, asta cere o poza. Dupa ce i-am facut-o am inceput sa-l strig pe Baekhyun dar nu ma baga in seama, se agita prea mult.

- Baek!! strig sperand ca macar de data asta sa ma observe.

- Ce e?! imi raspunde nervos, intorcandu-se cu fata spre mine.

- Le-ai luat cu tine in dormitor dupa ce l-ai terminat.

Eram cu el aici si imi amintesc foarte clar.

- Serios?

- Mda.

- Oww...  cred ca mai bine as pleca. Ne vedem mai tarziu!

A facut cu mana si a fugit pe usa.

- Paa..

Si n-a inchs usa.

- Auu!! De ce dai?

- De parca n-ai sti..

Sa-i vezi pe cei doi impreuna e o petrecere continua, intotdeauna se tachineaza unul pe altul, dar cand se cearta din lucruri stupide e mult prea amuzant, data trecuta m-au durut obrajii de la cat am ras.. si nu numai pe mine.

- Ti-e foame? 

- Chiar era Baekyun din Exo?

- Yep.

- Cum de esti asa calma?

- Ar trebui sa nu fiu?
__________

Taeyong's pov

Ok.. ma comport ca un fan care si-a intalnit idolul favorit si ii pun prea multe intrebari lui JiSol. Trebuie sa ma calmez. Imi dau seama ca ea e obisnuita cu astfel de situatii, ar trebui sa ma comport normal.

- Daca petreci mult timp pe aici te obisnuiesti cu ei. Deci, vrei sa mananci ceva?

- Sigur.
______________
- Unde mergem acum?

- Pai, cred ca avem nevoie de ceva sa ne distraga de la stii tu ce asa ca ..

Practise room

- Putem sa ascultam niste muzica poate ne vine inspiratia intre timp.

Mi-a aratat unde sa-mi conectez mobilul la boxe si mi-a spus ca pot pune ce cantec vreau in timp ce ea s-a asezat pe podea sprijinita de perete. Eram pe punctul de a o intreba ce melodie vrea sa asculte, acela a fost momentul cand am vazut-o zambind privind ecranul telefonului. Am devenit curios si i l-am luat din mana.

- Yah.. imi faci poze?

- Te corectez, ti-am facut o poza, acum da-mi-l inapoi!

- De ce?

- 1. E al meu. Si 2. Nu e treaba ta.

- Ba cred ca e.. din moment ce eu sunt in poza si ai facut-o fara sa-mi spui. Ma placi cumva?

E singurul motiv la care ma gandesc; acum ii astept raspunsul dar pana vine verific sa vad daca mai are si alte poze cu mine.. e singura... tot ce mai gasesc sunt niste selfiuri de ale ei - sunt chiar dragute.

- Inca astept, spun deruland pozele in continuare.

- Nu. Doar voiam sa o pun la contacte.

Sincer sunt putin dezamagit. Incerc sa gasesc cel mai mic indiciu care sa dovedeasca ca minte dar degeaba. Dar daca chiar vrea asta, mai bine pune ceva ce nu arata ca si cum as avea indigestie.

- Ce crezi ca faci?

- Vino langa mine.

A continuat sa ma refuze asa ca mi-am cam pierdut rabdarea; m-am dus in spatele ei si m-am aplecat putin fetele noastre fiind la acelasi nivel, am prins-o de mana stanga si cu cealalta ii tineam telefonul astfel incat sa nu poata pleca.

- Ce-ce faci? se balbaie.

- Uitate la camera si zambeste!
________

JiSol's pov

Cum as putea sa fac asta cand e asa aproape? E practic imposibil. Stai.. s-a facut mai cald aici sau doar mi se pare mie?

- Sol-ah..

- Huh? Ce?

- Iti sta bine ca ursulet.

Ursulet? De unde a mai scos-o si pe asta. Oh snapchat.. Si el e dragut ca ursulet... dar spre deosebire de mine, el zambeste si eu ma holbez chipul lui. Aish!

- Mi le trimit si dupa ti-l dau. Ok?

- Da..

Si-a lasat mainile jos, eu fiind libera  sa plec insa picioarele mele nu vor sa se miste, inca ma uit la el si nu inteleg de ce se intampla asta de o data.

Cateva secunde mai tarziu mi-a fost distrata atentia auzind usa deschizandu-se.

- Hyung!! strig imediat ce il vad pe..

Va continua~~










Continue Reading

You'll Also Like

3K 440 30
- Atat de frumos... Șopti băiatul brunet înspre locul în care baiatul stătea întins la soare,se aflau la ora de sport,însă blondul a rămas neclintit...
1.3M 60.1K 85
"Daca viata ar fi fost o cursa, iar deciziile proaste ar fi jaloane, le-as darama pe toate." "- Ma mai iubesti? - Il iubesc pe Harry cel bun. - Ei bi...
3.2K 571 24
Trăind într-o lume total diferita celorlalți nobili, lumina lunii, întunericul și umbrele făceau parte din secretul familiei Jeon, un mister ascuns î...
1.3K 130 18
Este vorba despre povestea a două fete Ana și Lia .Ele sau cunoscut la luceu, și vor avea parte de o mare surpriza atunci când descoperă trupa lor d...