Doua saptamani. Doua saptamani nenorocite in care am fost o persoana slaba. Dragostea m-a schimbat si nu pot sa accept asta. Dar gata! Eu nu sunt asa! Eu nu plang. Eu sunt puternica. Dar acum nu-mi dau seama daca asta e asa sau incerc sa ma conving singură.
Dupa ce Christian a plecat se pare ca am lesnat si i-am speriat pe noii mei prieteni care au insitat sa stau la ei. Nu am încercat sa ma opun deoarece nu aveam puterea necesara si nici unde sa ma duc.
Viata mea, desi nu am vrut, a mers inainte. In fiecare zi la lucru, muncind peste program si seara plangand pana a doua zi cand totul se repeta.
Am hotărât ca imediat ce reusesc sa strang banii suficienți voi angaja un avocat pentru a divorța de Christian. Nu-mi pasa de averea lui sau orice altceva. I-am dat de ales iar el a facut-o pe propria raspundere.
Incepand de astazi am decis ca viata desi merge inainte nu ma va târî prin ea, ci voi merge cu capul sus conducand-o. Eu imi fac destinul cu propria-mi mana si nimic nu ma va opri.
Oftand obosita, ma trantesc pe patul ce mi-a fost amic si un bun ascultator al alor mele plansete si dorinte tacute.
Dupa inca o zi lunga sunt extenuata dar asa cum am zis nu voi plange sau ceva.
Am inchis ochii in dorinta de a ma odihni cateva secunde inainte de a face baie si a ma schimba cand o bataia s-a auzit in usa urmata de vocea calda si cunoscuta a Sarei.
- Hei! Pot intra? dar nu a mai asteptat un raspuns si a intrat.
- Ce faci? Ai vreun plan pentru seara acesta? ma intreaba si dupa voce imi dau seama ca immi ascunde sau planuieste ceva.
- Nu. De ce? o intreb ridicand suspicioasa din sprâncene.
- Pai eu si Aiden vrem sa iesim in oras la cina sa ca ne-am gandit ca tu ar trebui sa vii cu noi.Si nu e loc de raspunsuri negative.tonul vocii ei imi spunea clar ca nu fusese o rugaminte ci un ordin clar insa oricum cred ca mi-ar face bine sa merg asa ca de nu.
- Bine,vin. Cand plecam?
- Haide Rebecca,te rog e pentru... Stai? Tocmai ai spus da? Ohh ce bine. Credeam ca-mi va lua mult timp sa te conving. se vedea in ochii ei ca isi dorea foarte mult sa fiu acolo cu ei.
- Vom pleca peste jumatate de ora asa ca grabeste-te! Ah era sa uit. Fa-te frumoasa. spune facandu-mi cu ochiul inainte sa se strecoare pe usa maronie din lemn.
Am clatinat din cap amuzata de prietena mea si m-am indreptat spre dulapul mic dar suficient pentru mine. In cursul a acestor doua saptamani Aiden s-a dus la Christian pentru a-mi lua cateva haine. I-am spus sa aleaga cat mai simplu si asa a facut. Mi-a adus colanti, blugi,tricouri, bluze si lenjerie. La pantofi a fost putin mai variat si pe langa tenesi si adidasi a mai adaugat si niste pantofi cu toc si ghete . Desigur ca s-a intalnit cu Christian ,care a insistat sa ia cat vrea, dar am insistat sa nu-mi spuna ce facea sau orice alt amanunt despre el. Nu ma interesa nimic despre el sau viata lui. Sa faca ce vrea. Pun pariu ca acum e cu nemernica aia de Piper si rad de mine si unt fericiti ca au scapat de mine. Defapt, probabil ca se gandesc sa se casatoreasca dupa ce scap de mine definitiv. De data asta am clatinat din cap pentru a alunga imaginea lui Christian si Piper la o nunta. La nunta mea. Nu a fost cine stie ce dar acum and ma gandesc la cea fost imi dau seama ca era perfect. Totul.
Cu o furie care nu stiu de unde a izvorat,am apucat o pereche de blugi nergi cu talia pana sub buric si doua taieturi pe genunghi,o bluza cu maneca lunga care totusi imi lasa o particica mica,dar existenta de abdomen la vedere,o pereche de bocanci si o jacheta din piele intoarsa verde inchis si o gluga cu banita. Parul l-am lasat asa cum era adica saten si putin ondulat. Ador cum arat este perfect. M-am si machiat putin adica doar fond de ten putin rimel si dermatograf. Arata bine pentru cineva care a plans destul de mult si care nu doarme.
Furia de mai devreme a fost data uitarii cand am coborat. La cateva minute dupa mine Aiden si Sara au coborat si ei. Nu pot fi geloasa pe frumusetea Sarei. Parul ei brunet si lung arata chiar mai bine acum putin incretit. silueta ei de clepsidra si inaltimea o fac sa para un fotomodel. Desigur si ochii ei fumosi si albastri au ceva de spus si iti atrag imedit atentia. Imbracata similar ca mine, blugii ei fiind albastri deschis si avand un pulover alb si pufos acoperit de o geaca de piele. Normal ca Aiden nu putea fi mai prejos. Cu blugii lui si puloverul negru arata bestial. Se tineau de mana si radeau dar cand m-au vazut si-au dat drumul si au incetat. Le-am zambit trist. Stiu ca faceau asta pentru mine. Am observat ca atunci cand sunt in preajma lor nu isi prea arata afectiunea. O parte din mine le multumeste ca fac asta pentru a nu ma rani dar alta spun ca nu ar trebui. Nu e vina lor pentru nimic. Si asa m-au ajutat mai mult decat mi-as fi putut inchipui.
- Arati fantastic Rebecca. spune Aiden in tmp ce se apropiau.
- Da. Daca nu te-as cunoaste as spune ca incerci sa mi-l furi de Aiden. spune Sara cu o urma de zambet pe fata.
- Nu. Normal ca nu voi face asta. Adica nu acum. am spus facandu-i cu ochiul si intrand in joc. Si voi aratati bine apropo.
- Multumim. spune Sara. Pai haideti. Ce mai asteptati? ne intreaba retorica bruneta btand din palme si gonindu-ne afara.
Vantul rece imi biciuia aspru fata dar l-am ignorat. Am grabit toti pasul si am ajuns la un restaurant mare, aproape la fel ca cel in care i-am cunoscut prima data pe ei doi. Am intrat si Aiden a spus ca avem rezervare. Chelenerul dupa ce s-a asigurat ca nu e pacalit ne-a condus spre o masa,care spre ghinionul meu era in centru incaperii. Ne-am asezat cu totii si ne-am facut comozi dandu-ne gecile jos. Am inceput o conversatie lejera pentru a trece timpul pana cand ne va sosi mancarea.
In timp ce vorbeam despre locul de munca si de colega noua si enervanta a bruntei,aceasta a tacut malc dintr-odata. Confuza din cauza motivului ei de deprimare brusca am intors capul spre intrare. Dar mai bine nu o faceam. Christian statea la receptie alaturi de o roscata inalta si zvelta. Desi intre noi este o distanta considerabila il puteam vedea ca este cam obosit. Pana am realizat ce se intampla, el s-a intors pentru a intra in camera si,scanand incaperea ochii i s-au oprit aspura mea. Maxilarul i s-a inclestat si tot corpul i s-a incordat. Roscata s-a prins de bratul lui probabil intrabandu-l ce a patit. Cu greu mi-am indepartat privirea de pe corpul lui perfect imbracat in unele din costumele ce mie imi plac asa de mult si mi-am indreptat atentia spre mancarea ce nici nu stiu cand mi-a fost adusa. Cu pofta de mancare disparuta am luat cateva inghitituri de mancare pentru a pastra aparentele. Chiar daca nu-i privesc stiu ca Aiden si Sara ma privesc cu compatimire. Pot simti asta.
Am reinceput usor sa vorbim ducand totul intr-o zona singura. Insa mintea mea era tot la cel asezat la doua mese departare de mine. Dupa nici trei saptamani de cand am plecat de acasa si el deja are o noua ,,amica". Si partea rea e ca nu e nici macar Piper.
Atentia mi-a fost distrata cand discutia a fost dusa in zona mea de confort. Zona cartilor. Am inceput sa vrobim si sa dezbatem tot felul de carti cititi de noi. Se pare ca seara nu este totusi pierduta.
- Trebuie sa ma duc pana la baie. Va rog sa ma scuzati. le spun celor doi care se certau pe un detaliu neinsemnat dintr-o carte.
Am intrat in baia mica dar curata si m-am uitat in oglinda. Aratam bine dar machiajul trebuia retusat. Mi-as da cu putina apa pe fata dar asta ar insemna sa arat ca o vrajitoare. Am observat ca aveam siretul dezlegat la una din ghete asa ca m-am aplecat sa o leg cand usa s-a deschis. Nu mi-am ridicat capul fiind sigura ca vreo fata sau femeie intrase dar am realizat ca nu era asa cand langa picioarele mele au aparut unele incaltate intr-o pereche de pantofi elegati si scumpi.
Ridicand capul am dat de niste picioare lungi si bine facute continuate cu un trunchi atat de cunoscut si terminat cu fata celui ce ma face sa sufar. Christian statea postat in fata mea cu o mimica ce nu inica faptul ce el tocmai a intrat intr-o baie de femei.
- Ce cauti aici? l-am intrebat calm ridicandu-ma desi toata fiinta mea se zabatea in mine.
_ Pe tine.spune calm apropiindu-se periculos de mine.
- Christian pleca. Sunt sigur ca partenerei tale nu-i va placea faptul ca esti aici cu mine.
- Lana? Nu e partenera mea. Adica e dar nu asa cum crezi tu. imi apuca barbia cu degetele obligandu-ma sa ma uit la el. Acum priviindu-l mai bine de-aproape vad cat de obosit este de fapt.
- Lana e noua partenera la firma noastra. nu am putut ca nu observ cum a spus ,,firma noastra"
Am inghitit in sec si i-am spus:
- Firma ta Christian nu a noastra.si cu asta m-am eliberat din mana lui si m-am indreptat spre usa insa el a juns inaintea mea si s-a oprit in fata mea incuiind usa.
- Gata Rebecca. A ajuns cu fuga. Ai stat pana acum la Aiden insa acum nu mai poti fugi. Ma vei asculta.vedeam seriozitatea din ochii lui dar nu am de gand sa-l ascult. Nu-mi pasa ce are de spus.
-Nu-mi pasa Christian. Acum da-te sa trec sau voi tipa cat ma tin plamanii. dupa cateva minute vazand ca nu are de gand sa se miste din usa am deschis gura pregatindu-ma sa tip. Dar nu am mai apucat deoarege gura mi-a fost astupata de buzele lui.
Limba lui s-a strecurat increzatoare in gura mea si ainceput sa-ai faca de cap. Ma descoperea ca prima data. Sarutul lui era tandru dar si putin salbatic,era perfect insa nu-i pot ceda asa. Mi-am proptit maine pe umerii lui pentru a-l indeparta de mine insa asta l-a adus doar mai aproape. Una din maini mi-a cuprins talia pentru a ma tine mai bine iar cealalta mi-a apucat capul tinanu-l asa cum voia el. Nu am mai putut rezista mult la atacul lui asa ca am cedat. Stransorile lui au inceput sa se slabeasca dar tot nu mi-au dat drumul. Cand buzele noastre s-au despartit in final fruntea lui s-a lipit de a mea si acum ma privea in ochi cu o intensitate ce-mi facea parul sa mi se zbarleasca.
- Te rog nu ma parasi. Nu iti poti inchipui prin ce chinuri am trecut zilele astea. Nu pot dormi, nu pot manca, nu pot munci. Nici macar nu mai pot sta in casa pentru ca tu esti prezenta in orice colt. Pe canapea citind, la bucatarie incercand sa gatesti, in baie, in dormitor, peste tot. Te rog...vocea a inceput sa-i cedeze la sfarsit ajungand doar o soapta iar ochii au inceput sa-i straluceasca.
Desi mi se imuia inima in mine mi-am adus aminte cat am plans si eu iar asta m-a intarit din nou.
- Christian... Nu pot... dar nu m-a lasat sa continui pentru ca si-a ridicat privirea si m-a intrerupt.
- Nu Rebecca. Nu exista nu pot. Exista doar nu vreau. hotararea se vedea in ochii lui furiosi acum.
- Tu ti-ai facut-o cu mana ta cand ai ales-o pe ea.am spus ridicandu-mi baria si infruntandu-i privirea.
- Te rog, nu-mi vorbi despre asta. Nici macar nu mi-am dat seama despre ce vorbesti. Si sa sti ca intre noi nu era nimic. Si nu-mi spune despre ce ai vazut in birou,adauga cand am vrut sa spun ceva,pentru ca nici macar nu era ce ai vazut. Cu doua minute inainte sa apari tu Piper a venit la mine si a sarit practic pe mine.In ziua aia voiam sa vin acasa, sa-ti spun la multi ani si sa petrec ziua alaturi de tine,iar la final sa sti cat de mult te iubesc. Oricum a fost concediat sa sti.
Un sentiment de satisfactie a in mine si probabil ca mi-a aparut si pe chip deoarece Christian mi-a zambit cald.
- Si de ce nu mi-ai spus asta de la inceput? l-am intrebat calm.
- Nu am avut cum. Ai tot fugit de mine. spune cu o nuanta de mustrare in voce. Am ridicat din umeri stanjenita.
- Ei bine, in apararea mea eu te prinsesem pe tine sarutand pe altcineva deci am avut toate motivele sa fiu suparata.am spus bosumfandu-ma.
- Deci... Ma ierti? ma intreaba si am putut vedea o sclipire de speranta aparand in privirea lui si luminandu-o.
- Da. Te iert. am spus oftand.
Un zambet a aparut pe toata fata lui si m-a ridicat in aer invartindu-ma. Cand m-a pus jos si-a lipit buzele de ale mele dar scurt.
- Asta inseamna ca te intorci acasa? cuvantul ,,acasa" suna asa de bine spus de el.
- Hmm...am spus prefacandu-ma ca ma gandesc timp in care zambetul lui a inceput sa dispara la fel si spernta din privirea lui. Normal ca da.
A rasuflat bucuros si putin exagerat dar eu nu am facut decat sa rad fericita.
- De ce nu mi-ai spus ca bunicul s-a dat la tine si nu invers? seriozitatea ia revenit pe chip. Nu cred ca pot tine pasul cu schimbarile lui.
- Pentru ca daca ti-am fi spus nu m-ai fi crezut.in spun cu voce mica.
- Ai dreptate. Promit ca de acum in colo te voi crede desi sper sa nu mai fie nevoie.
Si cu asta m-a sarutat din nou asa cum stia el cel mai bine.
***
Si... Sfarsit! Parca scriu la catre de o viata nu de cateva luni. Va ma fii un capitol in care vor urma multumirile si cel cu descrierea volumului doi cand il voi scrie. Sper ca nu v-am dezamagit sau ceva si sper ca acest final sa nu fie prea cliseic dar nu ma pricep la inceputul sau sfarsitul unei carti. Cartea va intra in editari serioasa fiindca are nevoie dar in principiu totul va fi la fel.
Va pup si sper ca imi veti citi si celelalte carti cu o placere la fel de mare. Va iubesc <3