Hunter-Vanatoarea (COMPLET)

By maimutzik

67.4K 3.3K 514

Sabrina, un hunter, il intalneste intr-o noapte pe misteriosul si irezistibilul Daniel. Seducatorul vampir ad... More

1. Majoratul
2. Duritatea urii mele
3. Mistere
4. Adevar inecat in foc
5. Surprize neasteptate
6. Tu... te urasc!
7. Furie si ura
8. Probleme si scuze (partea 1)
8. Probleme si scuze (partea 2)
10. Vrajitoarele
11. Blestemul iubirii reinvie
12. Bad boy?
13. Lupta finala: inceputul!
14. De neatins
15. Ishtar?!
16. Inca e aici
17. Eu si tu
18. Ochii ingerului
19. Magie dezlantuita
20. Ultima dorinta
21. Zeite si Lumi diferite
22. Iubirea esti tu
23. Epilog

9. Om pentru o zi

2.7K 130 24
By maimutzik

9. Om pentru o zi

-Deci, nu mi-ai spus unde ai fost, ii readuc eu aminte dragului

meu prieten.

Daniel zambi cu cel mai frumos zambet al sau si ma privi pe sub gene, dupa care isi privi paharul de cola ce se afla in fata lui, pe masuta de langa geam a unei oarecare pizzarie  din oras.

-Imi raspunzi, te rog! am insistat zambind.

El isi ridica ochii sclipitori spre mine si imi raspunse atat de serios ca inima mi s-a topit:

-In inima ta!

Zambi dulce si-si aseza mana calda peste a mea. Ma privi in ochi pentru cateva minute, fara sa zica sau sa faca altceva.

Razele estompate ale soarelui se jucau in parul lui blond si pe pielea expusa a fetei lui. Era putin bronzat; probabil inainte de a fi transformat s-a rasfatat sub soare.

Mi-am tras mana de sub a lui in momentul in care chelnerita ne-a adus cele doua pizze comandate. A asezat si ketchup pe masa, mai aproape de Daniel si i-a facut cu ochiul.

-Daca mai ai nevoie de ceva, imi faci semn. Sunt disponibila, rosti pe un ton gretos de dulce.

Nu am zis nimic, doar am privit pe geamul ce dadea spre strada alba. Era o dimineata de decembrie si era atat de multa zapada afara incat abea puteai merge. Chiar si acum se vedeau fulgi de zapada cazand din nori, desi ninsese in ultima saptamana cat pentru tot anul. Totul era de vis, inafara de aceasta chelnerita care flirteaza cu… ce e el pentru mine.

-Nu am nevoie decat de intimidate din partea ta, ii raspunse Daniel pe un ton rece, privind-o cu ochi straini.

Tipa a strambat botu dat cu roz si s-a intors pe calcaie inapoi la tejghea. Vedeam prin geam cum ne privea cu ura, sau ma privea cu ura. Cand se uita la insotitorul meu incerca sa fie provocatoare, ceea ce-l amuza extrem pe vampir.

Daniel mi-a atins mana, apoi a luat-o in palma sa, ducand-o pana la buze si sarutand-o ca un adevarat cavaler. L-am privit cu coada ochiului si primul lucru pe care l-am observat a fost buzele lui putin rosii care atingeau pielea pielea mea cu atat de multa caldura. M-am intors cu totul spre el si i-am zambit, strecurandu-mi mana din capcana lui.

-Sper sa-ti placa mancarea, am zis incet.

S-a aplecat peste masa si a soptit atat de repede ca nu am avut timp sa ii raspund:

-Mi-ar place mai mult daca mi-ai da tu sa mananc, dar nu ma plang!

Apoi a luat o felie de pizza si a muscat cu pofta din ea. A mestecat stramband din nas ceva timp si a inghitit, mai mult fortat. Se pare ca nu prea ii placea mancarea mea, dar a meritat sa incerc numai sa-i pot vedea fata degustata.

A pus restul de felie pe masa si a dat-o deoparte ca si cum ar fi ceva scarbos. Acela a fost momentul in care am inceput sa rad ca nebuna, mai silentios ca sa nu atrag atentia… prea mult.

-Ti se pare amuzant? intreba suparat, dar rasul meu cred ca a fost raspunsul deoarece nu a mai scos nici un sunet pana nu am terminat si ultimul chicot. Am respirat adanc de cateva ori pana sa-mi revin si cand eram sigura ca s-a terminat, i-am vazut fata imbufnata am inceput din nou sa rad.

Dupa ce am terminat eu de mancat ambele pizza si dupa ce am platit altei chelnerite, am plecat spre Parcul Dumbrava sau chiar mai departe. Cert e ca vroiam sa ne plimbam si fiind si dimineata era liniste, zapada neatinsa si pace.

Niciun suflet de om nu ar fi fost asa nebun incat sa iasa pe vremea asta rece. Noi eram imbracati bine; cu geci groase, caciuli, fulare, manusi, iar in picioare aveam bocanci sau cizme (eu cizme, el bocanci). Eram bine echipati sa infruntam vremea rece si gerul de afara.

-Deci, unde mergem? intreba curios.

-In parc. Nu vrei? l-am intrebat cand i-am vazut incruntatura.

-E bine si in parc, rosti intr-un final.

Nu l-am intrebat nimic, nu aveam de gand sa primesc un raspuns de genul “In pat!” sau mai stiu eu ce putea sa scoata pe gura.

L-am luat de mana si l-am tras dupa mine spre parcul principal al orasului, de unde puteam sa admiram apa inghetata sau copacii plini de zapada. Dar dintr-o data, am tinut de mana aerul si am fost ridicata de la pamant de doua brate puternice si invartita de cateva ori, apoi am fost aruncata pe un morman imens de zapada. Cand m-am desteptat si eu, Daniel se afla in fata mea, cu nasul rosu in vant, razand infundat.

-Asa deci! D’asta imi esti, ai? am intrebat amuzata in timp ce ma ridicam amenintator cu un bulgare de zapada in mana.

Ne-am jucat cu zapada cat am putut de mult. Am facut oameni de zapada, ingerasi si ne-am batut cu bulgari. Am ras din toata inima de cat de copii paream si m-am indragostit mai mult de el. Era perfect, fara rautatea specifica vampirilor, fara pericolul de a murii urmarindu-ma, fara barierele inimii mele ridicate si fara sa ne gandim la viitor, traind doar prezentul.

In acest moment, prezentul eram noi si sentimentele ce pulsau in inima noastra. Nu m-am gandit nicio clipa la ce voi face cand va redevenii vampir sau la ce vor zice ceilalti despre aceasta zi desprinsa din basme.

Nu era treaba nimanui pe cine placeam, cu cine radeam sau cu cine imi petreceam poate singura zi normala din viata mea.

Daniel era acum in centrul atentiei mele. El era in mijlocul cercului pe care il creasem, iar acum ca era zi si il vedeam in fata mea… nu pot exprima in cuvinte cum inima mi se umple cu caldura si cum tot corpul meu parca radiaza lumina.

Fara sa il avertizez inainte, i-am mai aruncat bulgarele direct in fata si am fugit razand peste nameti. L-am vazut pe Daniel stergandu-si ochii, apoi, pe nepregatite, a inceput sa fuga spre mine. Pentru un om, alerga de zece ori mai repede decat era normal si spre surprinderea mea m-a prins imediat din urma.

M-a ridicat din nou in brate si a vrut sa ma “arunce” intr-un alt morman de zapada, ceea ce a si facut, dar l-am prins de geaca si a cazut cu tot cu mine, deasupra mea.

Eram amandoi plini de zapada si aproape ingheatati, dar nu simteam asta. Simteam doar caldura ce-o emanau corpurile noastre dincolo de haine si nu auzeam decat respiratia lui accelerata si inima-mi pulsand in piept. Ne priveam ochii cu o pasiune de nedescris, de parca ei ar fi poarta noastra de scapare.

De pe buzele mele intredeschise aluneca aerul cald ce se lovea de fata lui, dar el nu simtea.

Una din mainile lui se afla deasupra capului meu, iar cealalta o tinea in palma mea stanga. Mana mea dreapta se afla pe spatele lui, incercand sa se agate de geaca lui.

Ochii i-au coborat spre buzele mele si nu le-a mai parasit mult timp. Puteam vedea scanteia din privirea lui cand si-a ridicat-o din nou asupra privirii mele. Era intensa si puternica si… imi dadaea fiori. Era o combinatie incantatoare de pasiune si dorinta si poate si altceva.

Parca incerca sa ma roage cand putea lua totul asa usor. Doar cu un zambet ma putea dezarma, dar cu siguranta el nu ar trebui sa stie asta. Era micul meu secret si asa va ramane pana voi muri.

-Nu ai vrea sa mergem? Am inghetat! sopti infundat cu chipul aproape vanat de la ger. Vocea ii era ragusita, dar atat de sexy.

Un curent electric a trecut prin mainile noatre legate in timp ce ma ajuta sa ma ridic. Caciula nu imi mai era in cap, ramasese pe zapada, asa ca dragutul meu vampir-om pentru o zi s-a aplecat sa mi-o dea. Acela a fost momentul in care l-am impins foarte tare si cand a cazut peste covorul alb si rece, am aruncat cu o groaza de zapada in el, facandu-l sa arate ca un om de zapada autentic.

Am putut sa-i vad zambetul smecher prin stratul de zapada si am stiut ca adusem de necaz. A luat un pumn de nea si mi-a aruncat-o direct in fata, iar cand am incercat sa ma curat la ochi, doua maini s-au asezat pe mijlocul meu infofolit in haine si m-au tras spre ceva moale, in jos. Am aterizat cu picioarele de-o parte si de alta a soldurilor lui si cu mainile pe umerii lui. El avea o mana pe spatele meu si una se afla pe fata mea, incercand sa curete zapada ramasa.

-Gata! rosti pupandu-mi nasul inghetat. E mai bine?

Am deschis ochii si cand i-am vazut chipul asa aproape de al meu, inima mea a batut mult mai tare. Era superb; parul incerca sa ii iasa de sub fes si era putin rosu in obraji. Barba ii crescuse putin si ii dadea un aer atat de… misterios. Arata aproape ca un barbat, unul distins, din vremurile vechi, atragator si sarmant. Un Casanova al vremurilor noastre, un Don Juan perfect, cu o aura plina de senzualitate, sigur pe el, te fermeca cu miscarile calculate, cu zambetul acela superb, cu gropitele pe care nu le observasem pana acum, cu o singura vorba si cu doar doua miscari. Mersul putin leganat era menit sa te inebuneasca si ochii seriosi, dar amuzati erau parca rupti din cer. Cu siguranta ca lui Dumnezeu ii placuse prea mult cerul, caci ii binecuvantase pe oameni cu o parte din el.

Ce era acest inger? Era salvarea mea? Sau avea sarcina sa ma faca sa simt focurile iadului pe pamant?

-Mergem? intreba ridicand o spranceana.

I-am zambit indragostita si m-am ridicat de pe el, intinzandu-i o mana. Mi-a luat-o si nu mi-a dat drumul nici dupa ce s-a ridicat, doar m-a privit in ochi cateva clipe apoi s-a apropiat de mine si mi-a asezat caciula pe cap, lasandu-si degetele sa-i treaca prin parul meu.

-Sa mergem! m-am auzit soptind si el a zambit din nou. Gropitele au aparut si ele si mi-au facut inima sa creasca de fericire.

Am plecat tinandu-ne de mana spre casa, pe drum bulgarindu-ne incontinuu.

Cand am ajuns acasa cred ca era vreo 17:30 si chiar daca nu dormisem de doua zile, nu simteam oboseala. Simteam doar frigul ce-mi intrase in oase si pe care nu il sesizasem pana acum. Amandoi eram uzi pana la piele, dar fusesem prea ocupati sa ne bucuram de joaca ca sa observam zapada ce ni se infiltrase pe sub geci.

Dupa ce ne-am dezbracat de geci si fulare si caciuli si toate acele haine in plus, dupa ce ne-am si descaltat, am inceput sa tremur si Daniel a observat asta. S-a apropiat de mine si m-a mangaiat pe par, spunandu-mi:

-Eu pregatesc apa pentru baie, tu du-te si pregateste patul. Am impresia ca nu ai mai dormit de mult.

Mi-a mangaiat obrazul apoi m-a sarutat parinteste pe frunte si m-a strans in brate. Mi-am afundat fata in pieptul lui moale si i-am inspirat mirosul atat de specific lui. Mirosea a ceva dulce amestecat cu esenta de padure de brazi, un miros atat de barbatesc si specific lui, ca o licoare a dragostei.

Ochii mei s-au inchis incet incercand sa canalizeze acest moment in mintea si in inima mea pentru totdeauna. Era atat de perfect acest moment in doi, incat mi-as fi dorit sa inghetam amandoi acolo, pentru totdeauna.

Inspiram parfumul lui, ii simteam muschii pe sub tricoul umed si inima batandu-i atat de linistita in piept. Era sunetul pe care vroiam sa-l ascult pana in clipa mortii, el era cel pe care il vroiam pana in clipa mortii, dar asa, ca om. Ca mine, muritor; il iubeam atat de mult asa, uman; ii iubeam atat de mult ochii albastrii, zambetul mandru si gropitele adorabile pe care le facea la fiecare miscare a buzelor. Buzele lui senzuale, moi, dulci si atat de ispititoare incat si diavolul era gelos, te duceau pe alt taram, in alta lume, pe cele mai inalte culmi ale viselor interzise.

Incet s-a departat de bratele mele si s-a indreptat spre baie. Am stat cateva clipe privind in urma lui, simtindu-mi inima nelinistita zbatandu-se in pieptul meu. Ce frumos ar fi daca as gasi o cale sa-l transform in om, nu atat pentru mine cat pentru el. Vroiam sa se bucure de o viata normala, una pe lumina, iar eu imi doream atat de mult sa-mi traiesc viata cu el alaturi incat eram in stare de orice.

Imi doream atat de mult un copil cu el incat amintirea ca va redevenii vampir ma ranea mai mult decat ar trebui. Da, vroiam un copil al lui, dar nu cat este vampir. Nu as vrea sa-mi pun in pericol copilasul sau sa il intalneasca pe tatal lui noaptea, can dar trebui sa doarma. As vrea o viata normala, fara vreun lucru supranatural in ea; vreau un Daniel normal, o iubire adevarata, zile desprinse din povesti, nopti pline de pasiune si in sfarsit o viata alaturi de el. Nu cred ca cer prea mult, dar stiu sigur ca cer imposibilul.

O picatura de apa a udat covorul de pe hol. Una si inca una si inca una urmand-o pe prima. Lacrimi amare se scurgeau din ochii mei, lacrimi atat de dureroase, lacrimi de neimplinire. Deziluzia si-a facut loc in sufletul meu si inima mi s-a sfaramat. Nu eram o fata normala si doar incercand sa fiu una, intr-o zi la nu stiu cat timp, doar ma ranea mai tare. Soarta era rea cu mine, imi dadea putin sa gust din ce nu voi putea avea vreodata in intregime si apoi imi lua pana si motivul pentru care mai traiesc.

Alte lacrimi au parasit ochii mei inchisi si am cazut in genunchi plangand cum nu am mai plans niciodata. Durerea din sufletul meu ma consuma prea mult, ma absorbea si ma omora pe dinauntru. Ma distrugea cu fiecare emotie pe care o intalnea in cale, fiecare amintire frumoasa care imi invada mintea trimitand cutite in inima mea, sapand adanc, lasand rani deschise.

Doua brate calde s-au strans in jurul meu si m-au adus mai aproape de un piept uman, pe care puteam sa plang in voie. Cand am simtit inima aceea lovindu-se de pieptul pe care il adoram, suspinele mi s-au intetit si lacrimile-mi pareau rauri interminabile de suferinta. Cat de mult dureau toate aceste lucruri mici. Cat de mult poti regreta ca ai facut un lucru gresit, dar cat de multi poti regreta lucrurile pe care nu le poti face si le doresti din toata inima?

Mi-am pus mainile pe spatele lui si l-am adus mai aproape de mine, iar el s-a lasat. Ii simteam buzele fierbinti pe parul meu si ii auzeam cuvintele pline de neinteles. Rostea cuvinte dulci, dar straine mie. Imi spunea ca e acolo si ca totul e in regula, dar stiam ca acum e asa, ca in viitor nu va fi asa, ca totul se va termina in noaptea asta.

Plangeam din ce mai tare, lasand toata neputinta pe care o simteam sa se scurga afara din mine. Tot ce am simtit pana acum, totul aluneca afara din mine o data cu lacrimile si rasuflarea mea intretaiata; nu a ramas decat golul si intunericul care a reusit sa distrug toate amintirile frumoase pe care le aveam, desi erau putine.

-Shhh! Hai sa te duc in baie. Trebuie sa te relaxezi! imi sopti la ureche in timp ce ma lua in brate, in stilul miresei si m-a dus pana in baie, unde m-a lasat pe picioarele mele.

Am privit incaperea si am ramas uimita. Era plina de lumanarele albe cu cate o flacara linistita, iar cada era si ea plina de apa pe care pluteau petale albe de trandafiri si spuma cu miros de vanilie.

Am ramas placut surprinsa, dar ma durea fiecare muschi din corp si nu puteam sa ma misc foarte usor. Nu a trebuie sa ma ingrijorez prea mult deoarece Daniel incepuse sa-mi dea hainele jos, iar eu nu faceam nimic sa-l opresc. De fiecare data cand imi dadea ceva jos, imi atingea intentionat pielea sau mi-o mangaia sau imi saruta umarul si gatul, iar eu ma simteam asa bine ca putea continua la infinit fara sa auda vreun protest de la mine.

Cand m-am vazut doar cu lenjeria intima formata din boxeri si sutien de culoarea sangelui, l-am oprit.

-Atat! am soptit cu vocea ragusita de la plans.

-Promit ca nu ma uit! Trebuie sa le dai jos, doar n-o sa faci baie asa! imi spuse pe un ton glumet.

Mi-a descheiat sutienul si l-a lasat sa-mi alunece de pe sani pe podea. Am vazut cum a inghitit in sec, dar nu a facut nimic decat sa priveasca cum materialul a atins gresia. M-a luat din nou in brate si s-a bagat cu mine in cada plina. Nu am observat ca el ramasese doar intr-o pereche de boxeri pana nu mi-am dat cu apa pe fata, iar cand l-am vazut nu am facut altceva decat sa ma holbez la el, apoi am inceput din nou sa plang.

-Sabrina, ce s-a intamplat? De ce plange micuta mea? ma intreba in timp ce ma rezema cu spatele de pieptul lui si imi imbratisa talia.

Nu am rostit niciun cuvant, doar m-am relaxat in apa fierbinte alaturi de el. Inima lui o completa pe a mea; a lui era linistita si doar avea cate o zvacnire mai puternica, pe cand a mea batea intens, rapid si doar rareori mai incetinea, pentru cateva secunde.

Una din mainile lui se afla pe abdomenul meu, mangaind in sus si in jos, trimitandu-mi fiori prin tot corpul. Cealalta mana a lui era asezata pe marginea cazii, jucandu-se cu o lumanare stinsa. Observasem ca pielea incepea sa i se intareasca si sa devina precum marmura si nu vroiam asta. ii vroiam ochii, pielea moale, degetele calde si gropitele dragalase. Vroiam totul din el, asa cum era inainte, nu ca acum, pentru ca o data cu transformarea se intorcea si Daniel cel mandru si orgolios; nu ca nu imi placea si acela macar putin, dar il adoram pe acest Daniel, cu toata bunatatea lui si tot calmul si tot el. Era atat de diferit de Daniel-vampirul….

M-am intors cu fata spre el si i-am privit ochii curiosi. Albastrul acela senin incepea sa prinda tenta de rosu, iar gropitele se estompau. Barba nu mai exista, iar pielea i se albise si toate doar in cateva minute sau ore, de cand intrasem in apa.

-Daniel! am soptit cu lacrimi in ochi. Am inghitit in sec si am trasat cu degetele acea fata perfecta, acei ochi superbi, acele buze pacatoase, acel chip de inger ce incepea sa se schimbe.

-Nu te mai intrista, asta sunt eu! imi spuse serios. Am lasat privirea sa coboare pe pieptul lui bine-facut, unde inca mai batea acea inima pe care o iubeam. Inima lui nu se oprea, dar sunetul suna atat de diferit cand era om fata de cand era vampir.

-Stiu, am oftat privindu-i din nou buzele.

Stiam ca nu era bine ce fac deoarece ne puteam pierde controlul, dar nu m-am putut abtine. Mi-am pus mana in parul lui auriu si i-am adus fata mai aproape de a mea, lipindu-mi buzele de ale lui. Mi-am asezat picioarele de o parte si de alta a soldurilor sale si am adancit sarutul.

Mierea de pe buzele lui ma indulcea atat de tare, iar mainile lui reci pe spatele meu cald ma duceau pe culmi necunoscute. Senzatii dulci si necunoscute ma inundau;  fluturii din stomac se trezise la viata, iar sangele imi alerga in vene.

Sarutul lui ma ametea, ma facea sa uit de toti si toate, ma inebunea si ma intriga in acelasi timp. Era perfect, iar in acele minute in care ne-am sarutat fara pic de intrerupere, un nou sentiment si-a facut loc in inima mea: iertarea si dragostea renascuta. Nu-i voi spune, dar simt ca l-am iertat, ca acea noapte nu a existat niciodata si ca nu sunt suparata deoarece mi-a oferit cea mai frumoasa zi din viata mea; ziua in care am uitat de vampiri, macar pentru cateva ore.

Cand a rupt sarutul m-a privit cu ochii aproape rosii si m-a imbratisat strans.

-Nu sti cat de mult am asteptat aceasta zi alaturi de tine. Multumesc pentru cea mai frumoasa zi umana din ultimii 1000 de ani! spuse sarutandu-ma din nou cu pasiune.

In acel sfarsit de zi nu am facut nimic interzis, doar ne-am sarutat cu multa pasiune si m-a lasat sa dorm cateva ore pe pieptul lui, cu muzica inimii lui pe fundal si cu ochii lui albastrii in minte.

Continue Reading

You'll Also Like

442K 19K 37
Oglinda ar putea arăta reflexia unei femei puternice, o femeie de succes, asta vede orice persoană mă privește... dar nu și eu...Nu sunt așa...Nu sun...
54K 5K 49
Prima dată când ne-am întâlnit, palmele tale erau reci. Acum însă trezesc doar sentimente fierbinți în mine. Doi actori. Un film de dragoste. Sentime...
9.1K 417 5
" - Ajută-mă... - Nu-i pot ajuta pe cei ca tine. " A vedea lucruri ce oamenii normali nu le pot vedea pare o abilitate extraordinară, însă...
8.5K 1.5K 26
- Așa sunt basmele. Nu poți săruta personajul negativ. - Putem inventa un basm în care ambele personaje trăiesc fericite până la adânci bătrâneți. ...