Annorexia [F.F - H.S]

By Minniee_o3

183K 12.2K 5.3K

Depresiva si anorexica, pierduta si singura, astea sunt starile pe care le simte Ann' in urma pierderii mamei... More

Prolog
Capitolul 1
Capitolul 2
Capitolul 3
Capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Capitolul 9
Capitolul 10
Capitolul 11
Capitolul 12
Capitol bonus
Capitolul 13
Capitolul 14
Capitolul 15
Capitolul 16 - Partea I
Capitolul 16 - Partea II
Capitolul 17
Capitolul 18
Capitolul 19
Capitolul 20
Capitolul 21
Capitolul 22
Capitolul 23
Capitolul 24
Capitolul 25
Capitolul 26
Capitolul 27
Capitolul 28
Capitolul 29
Capitolul 30
Capitolul 31
Capitolul 32
Capitolul 33 + Q&A
Capitolul 34
Capitolul 35
Capitolul 36
Capitolul 37
Capitolul 38
Capitolul 39
Capitolul 40
Capitolul 41
Capitolul 42
Capitolul 43
Capitolul 44
Capitolul 45
Capitolul 46
Capitolul 47
Capitolul 48
ANUNT
Capitolul 49
Capitolul 50
Capitolul 51
Capitolul 52
Capitolul 53
Capitolul 54
Capitolul 55
Capitolul 56
Capitolul 57
Capitolul 58
Capitolul 59
Capitolul 60
Epilog
Multumiri
Anunt : Carte noua!
Buna, buna!
Anunt 2 - Am revenit!
Anunț - Am publicat-o!

Capitolul 4

5.7K 283 43
By Minniee_o3

Toata noaptea Harry visase patru perechi de ochi albastrii si doua podoabe capilare negre ca smoala. Se visase impreuna cu Cierra, plimbandu-se pe plaja, tinandu-se de mana si razand de copiii care se jucau in nisip. Era fericit ca o avea langa el pe iubita lui dupa care suferise atat de mult, dar parca ceva nu era la locul lui. Plaja le oferea o priveliste mirifica asupra apusului. Mingea mare si aurie se ascundea acum dupa apa albastra, lasand loc unei luni mari si frumoasa sa rasara pe bolta cereasca.

Dar din nou,ceva nu era bine.

Se simtea coplesit de imaginea frumoasa din fata lui, natura ii oferea un spectacol superb, dar tarziu isi dadu seama ca disconfortul pe care il simtea era din cauza fetei de langa el. Cierra mergea usor pe langa el, fata ii era acoperita de parul negru care din frumos si straluctiror, devenise prafuit si incalcit, dar lui Harry i se parea tot frumos. Observa cum corpul voluminos al Cierrei se micsorea si slabea, ajungand aproape ca un schelet, dar pe Harry nu il deranja deloc, din contra, simtea cum golul din stomacul lui se umple. Cand ii prinse mana din nou, observa ca era rece, dar caldura lui combinata cu raceala ei era chiar placuta pentru el.

Capul ei incepuse sa se incline spre el si Harry se simtea asa nerabdator sa vada fata fetei. Cand fata ii aparu in fata, Harry nu putu sa isi ascunda zambetul. Un chip inocent si niste ochi albastrii luminosi il priveau in acest moment. Golul lui din stomac era acum plin si o privea pe fata cu o mare fascinatie. Buzele ei, desi erau uscate si crapate, erau tot frumoase si zambetul lui Harry se largi cand si buzele lui se curbara intr-un zambet micut si inocent. Se simtea oarecum complet.

Harry se trezi brusc, atintind cu privirea tavanul alb din camera lui. Nu isi aduse aminte imediat, dar dupa doua secunde visul incepu sa i se formeze din nou in minte, provocandu-i un fior. Nu intelegea. Nu era prima data cand se visase cu Cierra, de cand se despartisera visele cu ea erau la ordinea zilei, dar transformarea ei in Ann' il speria pe Harry si il considerase un vis infiorator.

Fiind asa de prins in ganduri, tresari cand alarma telefonului incepu sa sune si isi aduse aminte ca trebuia sa o duca pe Mira la munca. Nu uitase obiectivul, avea sa o vada pe Ann', mai ales dupa acest vis. Sentimentul de confort ce il simtea cand ea aparu in locul Cierrei era imposibil de descris si o teama incepu sa ii roada sufletul. Nu dorea sa o uite pe Cierra inca, sau mai rau, sa treaca peste ea. Sentimentele pe care le-a trait cu fata aia erau mult prea pretioase pentru el si s-ar uri daca le-ar uita asa devreme. Oricum, stia ca nimeni nu o sa ii poate ocupa locul complet in sufletul lui, chiar daca se va indragosti de alta fata, Cierra mereu o sa ocupe un loc micut in inima lui. Era imposibil sa nu ocupe, fusese prima lui dragoste si prima fata care il facuse fericit.

Doua batai scurte se auzi in usa,urmat apoi de glasul Mirei somnoros.

—Harry, esti treaz?Harry isi drese glasul apoi raspunse in timp ce se ridica si se indrepta spre usa. In prag gasi o Mira somnoroasa, imbracata in niste pijamale roz cu urme de catelus si parul ciufulit.Ochii ii erau usor pufosi de la somn si ii zambi slab lui Harry, care ii returna gestul.

—Imi pare rau ca te pun sa te trezesti la ora asta, probabil ca esti obosit, si eu...

Harry o intrerupse atunci cand isi puse mainile pe obrajii ei rosii si o trase mai aproape de el, sarutandu-i fruntea. Ura faptul ca ea nu stia ca pe el nu il deranja sa faca lucruri pentru a o ajuta. Trebuia sa inteleaga ca ea e prioritatea lui numarul unu acum, ea si mama lui. Sa se trezeasca la ora 6:00 era floare la ureche, oricum, asa se trezea si pentru facultate.

—Ti-am spus ca e ok, Mira. Nu vreau sa te las sa mergi asa mult cu autobuzul sau sa ti se intample ceva.

Mira zambi fericita. Isi iubea mult fratele si adora latura lui grijulie. Intotdeauna se simtea protejata langa el, ii fusese asa dor cat timp era la facultate, si distanta o distrugea.Dar acum ca e aici, dorea sa petreaca mai mult timp, insa directoarea nu ii dadea voie sa stea acasa in timpul saptamanii, si sa o enerveze era ultimul lucru pe care dorea sa il faca.

Dupa ce Mira pleca aproape dormind pe ea spre baie, Harry intra din nou in camera si incepu sa cotrobaie din nou prin genti in cautarea unor haine.Isi alese o pereche de blugi negri, un tricou de aceeasi culoare si dupa ce pescui si boxerii negri din celalalt bagaj intra in baia lui personala.Samponul ramasese pe marginea cazii si prosopul era agatat cam urat in cuierul alb, noroc pe capul lui ca Miranda nu prea intra in baia lui, avea sa ii faca (,) capul patrat cu vorba ei specifica:"Pana si porcii sunt mai curati ca tine,Harold!". Vorba aceasta il terorizase in copilarie, stiind ca porcii sunt poate cele mai murdare animale il speria ideea ca el e si mai murdar si se spala sau isi ordona lucruile imediat. Miranda a folosit acest siretlic multi ani,pana cand Harry a crescut si a invatat sa ii inchida gura, totusi nu intr-un mod grosolan.

Apa curgea rapid pe corpul lui Harry, peste formele desenate cu cerneala neagra pe care le facuse de-a lungul anilor. Nu le regreta nici un pic, fusese perfect treaz cand le facuse si apelase la un profesionist, deci nu puteai spune ca nu erau facute bine. Initial nu isi dorea atatea tatuaje, dar ii placuse asa de mult primul, ca nu putu sa se abtina sa nu isi mai faca. Mama lui nu fusese prea incantata, dar nu avea ce face. Mai vazuse tineri ca el cu tatuaje si considera acest lucru o moda, in plus, Harry era deja prea mare ca sa ii poata comanda, si implinise deja 18 ani cand l-a facut pe primul, deci nu a avut ce comenta.

Desi isi planuise sa se relaxeze, mintea lui nu ii asculta.Visul inca i se invartea prin cap, transformarea aia si starea de bine pe care i-a dat-o Ann' stand langa el il cam bagasera in sperieti. Dorea cu disperare sa o vada si sa isi demonstreze ca Ann' nu are nici un fel de efect asupra lui, visul acela e doar o prostie.

Cobori incet scarile casei si auzi soapte din bucatarie, alaturi de sertare trantite.Mirosul de cafea proaspata ajunse si la narile lui Harry si mai ca gemu. Ii fusese asa dor de mirosul de cafea facuta de Mira. Incercase si el la camin dar nu ii iesise asa de buna si cafeaua de la tonomat nu era excelenta.Zambetul ii crescu considerabil si inima ii bubui in piept la vederea celor doua in bucatarie. Femeile pe care le iubea cel mai mult pe lumea asta erau langa el si se simtea asa norocos in privinta asta.

Miranda statea la masa in timp ce Mira facea cafeaua divina.

—Neata, dragule!Miranda ii aparu imediat in fata si ii saruta ambii obraji, dupa care ii ciufuli parul. Harry chicoti si ii indeparta gentil mana, apoi isi aranja buclele inca ude. Miranda isi invita fiul fericita la masa. Inima crestea in ea de fiecare data cand il vedea. Visase la asta atat de mult timp, ca fiul ei sa coboare scarile adormit si sa ii poata saruta obrajii, apoi sa stea cu el la masa, povestind la o cafea. Era tot ce isi dorea. Mira termina cafeaua in scurt timp si o turna in cestile pe care le aseza in fata lor, apoi porni prajitorul de paine care nu intarzie sa emane un miros delicios.

Harry sorbi usor din cafea si frodana in timp ce o inghiti. Lichidul fierbinte i se plimba prin corp, dandu-i o stare de bine si nu se putu abtine sa nu ii fure Mirei o felie de paine prajita, care se bosumfla imediat, provocandu-i Mirandei si lui Harry un raset.

Dupa ce baura cafeaua, erau pe punctul de plecare. Mira isi prinse paltonul din cuier si scoase din spatele lui o geanta mare si alba, care parea destul de grea. Harry se incrunta la vederea sorei lui cum se chinuia sa ridice singura geanta. O cunostea, era incapatanata si nu ar fi recunoscut nici in ruptul capului sa ii ceara ajutorul pentru ceva ce considera el banal. Isi dadu ochii peste cap si se indrepta spre ea. Se abtinea sa nu pufneasca in ras cand Mira reusi sa isi puna geanta pe umar, dar la cat de grea era cazu pe jos si daca nu ar fi avut stabilitate, s-ar fi prabusit si ea. Mira ofta suparata si se intinse din nou spre geanta mare, dar nici nu apuca sa puna un deget pe ea ca o mana mare si musculoase i-o lua inainte. Ii arunca o privrea lui Harry care o ridica asa de usor ca pe un fulg si pufni cand ii vazu expresia mandra. Omul asta avea niste muschi imensi, mai mult ca sigur a vizitat sala in timpul facultatii, dar faptul ca avea un frate asa frumos o facea doar mandra. Prietenele ei mereu ii ziceau cat de frumos era cand punea vreo poza pe retelele de socializare si sutele de like-uri curgeau asa rapid ca Mira nu putea tine pasul cu ele. Totusi, Harry nu acorda atentie acestor lucruri, daca ar fi fost dupa el nu ar fi pus nici o poza, dar colegul lui de camera ii mai intra in telefon si posta el. Ii facuse atatea necazuri, de multe ori s-a trezit cu fete aproape goale in camera, trimise de el de la vreo petrecere. Normal ca le dadea imediat afara, pe vremea aia era inca impreuna cu Cierra si nu dorea o alta fata atunci.Acum insa...nu era total convins. Visul cu Ann' era tot acolo, si transformarea Cierrei in Ann' inca ii dadea fiori pe spate.

Dupa ce isi salutara mama si ii sarutara obrajii, o indruma pe Mira sa intre in masina decapotabila, alba. Soarele inca nu rasarise complet si era destul de rece afara, dar Harry se simtea bine. O dimineata racoroasa era benefica pentru starea lui. Totusi,o observa pe Mira tremurand si planifica sa puna acoperisul masinii in timp ce inchise portabagajul in care baga geanta grea. Nu avea idee ce putea sa aibe in ea, si se mira cum a reusit ea sa o care in tot acest timp singura.

Dupa ce ii facu cu mana Mirandei ce statea in prag, zambind intra in masina si cu o apasare de buton plafonul masinii se intindea deasupra lor. Mira tresari in urma zgomotului nu foarte zgomotos dar brusc si Harry incepu sa rada cand o vazu cum se uita la plafonul care inca se intindea peste ei de parca era un extraterestru.

—Tehnologia ta...

Murmura ea in timp ce isi puse centura si Harry rase din nou. Isi puse centura si baga cheile in contact. Imediat masina prinse viata si maraitul motorului il facu pe Harry sa ranjeasca. Isi adora masina, adora sa o conduca si sa ii simta maraitul sub el. Ii placea viteza dar nu o folosea in orase sau sate, mai ales. Nu putea sa nu recunoasca faptul ca ii facea o placere imensa sa conduca pe autostrada, era locul in care putea sa lase latura lui innebunita de viteza si sa calce acceleratia.

Intoarse incet masina alba, privind in oglinda retrovizoare ca nu cumva sa loveasca ceva. Ii facu cu mana Mirandei apoi calca usor acceleratia pe drumul drept din fata lor.

Harry simti cum il cuprind emotiile. Visul ala inca ii dadea fiori si se invartea in capul lui. Senzatia de confort era asa puternica in momentul in care Ann' ii aparu in fata incat il speria. Dupa cum spunea, nu dorea sa treaca peste Cierra, nu inca. Amintirile cu ea inca erau vii in inima lui, si nu risca sa se cupleze cu alta fata, ar fi prea dur pentru ea. Nu poate sa se implice intr-o relatie dar inca sa se gandeasca la Cierra.

Harry se trezi brusc confuz. De ce se gandea el la asta?De unde pana unde ajunsese sa se gandeasca la alta relatie?Doar nu avea de gand sa se cupleze cu Ann'.Cum a putut sa ii treaca asta prin cap?Era doar o fata in depresie si bolnava, grav bolnava pe care a vazut-o o singura data dar nu au vorbit niciodata.De ce dorea asa mult sa o vada?Probabil mila era de vina si visul ciudat in care fusese prins.

Obiectivul lui in acest moment era sa isi demonstreze ca in realitate, Ann' nu il afecta nu nimic, a fost doar un vis idiot.

Portile de fier deja se zareau si Harry inghiti in sec.Turnurile mari se observau primele, la fel si umbrele ce se miscau de dupa ele. Oare Mira stia ce e acolo?Opri muzica inainte sa parcheze masina in fata portilor si sa scoata cheile din contact.Isi scoase centura deodata cu Mira si iesire amandoi afara dupa care Harry incuie masina apasand pe un buton de pe chei. Observa ca Mira deja se dusese spre portbagaj si il deschisese, asa ca s-a grabit si a reusit, pentru a doua oara, sa prinda inaintea ei geanta alba. Ii arunca o privire strengareasca si Mira isi dadu ochii peste cap amuzata. Dupa ce inchise portbagajul, Harry ii facu semn Mirei sa mearga in fata. Trecura de porti si Harry din nou simti acei fiori. In aceasta cladire se afla teama lui cea mai mare, si trebuia sa o confrunte.

Atunci cand ajunsera in fata scarilor deformate, Mira se rasuci spre el.

—Ma descurc de aici, multumesc Harry.

Harry se incrunta si inauntrul lui se panica. Nu, nu putea pleca, trebuia sa intre in cladirea aia si sa o vada pe Ann', sa se convinga ca fata aia nu inseamna nimic si ca a fost doar un vis idiot. Sa se convinga ca inca nu o uitase pe Cierra si inca o iubea. Trebuia sa gaseasca rapid un motiv bun si isi stranse tensionat degetele pe manerul gentii albe.

Geanta!

Putea sa intre alaturi de ea sub pretextul ca geanta era mult prea grea. Spera inauntrul lui ca Mira sa nu se incapataneze si sa il lase sa intre.

—Ce?Nu te las acum, geanta e mult prea grea pentru tine, lasa-ma sa o duc unde trebuie. Ii zambi cat de calm putu si Mira chicoti.

—Am carat-o singura pana acum, sunt sigura ca ma pot descurca. Ii zambi si Harry se blestema in sinea lui. La naiba, trebuia sa stie ca Mira nu se lasa asa de usor, si in momentele astea ii ura incapatanare. Nu putea doar sa spuna "multumesc Harry,esti cel mai bun frate din lume" si sa isi continue drumul?

—Dar acum sunt eu aici, si o car eu. Te rog, lasa-ma sa fac asta pentru tine. Ii zambi acesta si in mintea se ruga sa accepte si sa isi continue drumul. Daca nu o vedea acum, nu avea sa o mai vada niciodata, si teama ce ii rodea sufletul era mult prea agasanta. Mira zambi si intr-un sfarsit aproba, facand ca sufletul lui Harry sa creasca. Mira se rasuci pe calcaie si se indrepta cu pasi mici spre usile din lemn care scratira din nou urat.

Mirosul de mucegai si soareci ii invaluira narile lui Harry facandu-l sa se strambe si frigul incepuse deja sa se instaleze in el, dar asta era ultima lui grija acum.Holul era rece si pustiu,intunecat.Usile cantinei erau inchise complet de data asta si fu uimit cand Mira o lua spre parte opusa,unde se afla zidul.Se incrunta confuz dar hotari sa nu ii zica nimic. Probabil ca se afla o usa pe care nu reusea sa o vada din cauza intunericului, asta ori sora lui avea abilitatea de a trece prin pereti. Ii veni sa rada la gandul acesta dar se abtinu, cand isi aduse aminte de motivul pentru care venise aici. Intrase in cladire, dar habar nu avea cum sa gaseasca clinica. Poate va merge in cautarea ei dupa ce o lasa pe Mira unde trebuie. Isi strangea degetele emotionat pe manerul gentii albe si isi simtea inima batand ceva mai repede. Mira se opri deodata si Harry aproape ca se izbi de ea, fiind prea prins in ganduri pentru a observa ca se oprise. Mira ii arunca o privire amuzata inaintea sa deschida o usa care dezvaluia niste scari. Cladirea asta era asa de ciudata, holurile scufundate in intuneric si scarile ce porneau direct din pereti erau cu adevarat stranii. Si acum usa asta care dezvaluie niste scari. De ce au pus usa aia acolo, Harry nu avea sa inteleaga niciodata. Mira isi baga inapoi in buzunarul paltonului cele doua chei pe care Harry acum le observa si ii facu semn din cap sa il urmeze. Harry facu asta fara sa comenteze ceva. Urcara scarile intunecate si se incrunta din nou cand vazu o alta usa in fata lor. Ce naiba era asta? Mira rase cand se intoarse spre Harry si il vazu atat de incruntat. Stia ca i se parea extrem de ciudat toate astea si era mai mult decat fericita ca un perete despartea ce era in camera vecina, adica Corpul A. Harry chiar si-a pierde mintile si mai mult ca sigur nu ar mai lasa-o sa lucreze aici, si ea chiar nu putea sa plece, defapt nu dorea sa plece. Deasemenea, avea sa il conduca pana la masina cand avea sa plece, sa fie sigura ca nu intra sau urca undeva unde nu trebuie.

Cand deschise usa, Harry fu invalui de lumina alba ce venea din interior. Intra intr-o incapere destul de mare, foarte luminata, si toata alba. Mai multe asistente se aflau aici, si isi dadu seama ca aici stateau ele. Femeile de varsta a doua erau asezate pe canapele, sorbind ceea ce parea a fi cafea din niste cesti albe si cele mai tinere vorbeau si ele,stand tot pe canapele. Harry parea uimit de curatenia si de lumina din aceasta camera, mai ales mirosul dulce de portocale ce persista in incapere. Nu credea ca exista o incapere asa frumoasa in cladirea asta.

Mira saluta politicos,primind un raspuns de la toata lumea. In timp ce examina mai atent incaperea,ochii verzi ai lui Harry cazura pe o silueta inalta si supla. Picioarele goale si lungi,sprijinite pe niste tocuri albe, aceeasi fusta alba si acelasi sacou ce avea un decolteu micut asupra sanilor mari.

Wendy statea langa tonomat,asteptand ca (,) cafeaua ei cu lapte sa fie gata.Aparitia lui Harry o bulversa putin dar o incanta extrem de tare.Corpul atletic o facea sa isi linga buzele si mai mult ca sigur tricoul ascundea niste patratele frumoase. Parul lui era usor ciufulit intr-un stil care o facea pe Wendy sa saliveze, si ochii aia verzi o scanau asa intens acum ca simtea cum genunchii ii tremure. Nu mai fusese atat de atrasa fizic de un baiat niciodata si il dorea extrem de mult.

In schimb, lui Harry Wendy ii facea scarba. Privirea pofticioasa nu putea fi trecuta usor cu vederea. Nu ii trezea nici un sentiment si nu il atragea in nici un fel. Da, putea recunoaste ca arata super bine dar nu dorea sa se incurce cu ea. Isi lua privirea de pe ea si merse spre Mira care tocmai ce isi dadea paltonul jos.

—Lasa geanta jos, Harry. Ii zambi ea si Harry lasa geanta jos,langa cuier. Dupa ce Mira isi agata si ea paltonul,isi aranja tricoul negru apoi lua un sort alb si il ruga pe Harry sa ii faca un nod la spate.

—Mira,poti merge tu la clinica sa o vezi pe Ann'?Ma doare ingrozitor piciorul si nu cred ca pot urca din nou scari. O doamna in varsta ii zambi dulce Mirei in timp ce isi masa incet piciorul. Harry simti cum speranta ii umple corpul si se abtinu sa nu se sparga intr-un zambet cand Mira aproba zambind. Dupa ce sortul alb fu legat, Mira se apleca din nou sa ridice geanta dar Harry ii anticipase miscarea si o prinse el inainte. Mira se incrunta si isi puse mainile in solduri.

—E ok Harry, ma descurc. Hai sa te conduc pana la masina si...

—Ce?Nu!Nu te-am adus pana aici ca sa te las sa cari din nou geanta asta dupa tine, si dupa cum a spus doamna, sunt si scari. Asa ca lasa incapatanarea asta a ta si mergi. Harry termina cu un zambet si o ciupi de nas.

Mira ofta exasperata si se rasuci pe calcaie, mergand cu pasi mari spre usa. Harry chicoti si saluta doamnele, iar cand trecut pe langa Wendy ii facu cu ochiul, din pur amuzament. Wendy, insa, simti ca genunchii ii vor ceda.

Imediat ce iesira din incaperea luminata, Harry si Mira fura din nou invaluiti in intunericul si raceala scarilor. Harry mergea usor in urma Mirei si isi simtea inima bubuind. Ii era teama de adevar, dar in sinea lui stia ca Ann' nu insemna nimic pentru el, devenise atat de paranoic din cauza unui vis. Dar tot dorea sa dovedeasca asta. Dar daca nu insemna nimic pentru el, de ce simtea nevoia sa o vada din nou sau sa ii bage lingura pe gat, numai ca sa manance ceva?Sau cand a vrut sa ii impiedice pe gardieni?Ah da, aia a fost doar mila.

Acum mergeau silentios pe holul intunecat si rece.Trecura din nou pe langa scarile ce avea deasupra placuta scrisa cu...dorea sa creada ca era vopsea, dar urmele pe care le lasase cand se scursese erau demne de filmele de groaze. Parul de pe maini se ridica in sus. Mira se opri in fata usilor de fier ale cantinei si scoase din nou cele doua chei, apoi introduse una in broasca,rasucind-o de doua ori. Usile au fost deschise lasand la iveala din nou camera verde cu mesele si bancile din ciment. Locul in care o vazuse prima data pe Ann'.

Dincolo de bufet parea sa fie o bucatarie pentru ca se auzea ceva sfaraind si voci de femei. Nu spuse nimic o urma pe Mira tacut. Traversara in liniste cantina si in fata lui i se dezvalui din nou o usa. Isi dadu seama ca aici stateau gardienii si se pozitionasera bine, aveau acces vizual peste toata incaperea, chiar si in bucatarie. Mira ii facu semn lui Harry sa o urmeze si deschise usa de data asta fara sa foloseasca chei.

Intrara intr-o incapere luminata si alba, cu gresie si faianta alba. Era micuta, dar cald, ceea ce il uimea pe Harry. in dreapta erau niste chiuvete cu niste oglinzi mari si cam murdare, in partea stanga a putut sa vada niste perdele ce erau despartite de niste ziduri si isi dadu seama ca inauntru se aflau pacientii, printre care si Ann'. Inima ii batea normal si se bucura asa tare pentru asta. Poate ca pana la urma,totul a fost in mintea lui.

—Ok,pune geanta acolo,trebuie sa iau ceva din ea. Ii spune Mira zambind si arata spre un scaun. Harry aproba si facu pasi mari spre scaun, dupa care aseza geanta. Mira ii multumi si o deschise incepand ca cotrobaie prin ea. Harry se intoarse si se uita spre cele trei perdele maronii. Oare Ann' unde era?Ei bine, daca pana acum inima ii batea normal,acum o luase la goana. Mira trecut pe langa el, tinand o perfuzi in mana. Se duse spre perdeaua din mijloc si respiratia i se bloca atunci cand dezveli mica fiinta ce statea pe pat

----------------

Aici si capitolul 4. Sper sa va place pana acum si as dori sa va aud si eu parerile. Puteti sa scrieti orice, doar sa vad ca va place. Imi puteti spune chiar si ce nu va place,orice parere e constructiva, si nu va faceti griji,nu sunt genul care se supara, din contra :)) Cine vrea dedicatie sa imi spune si va rog sa imi scuzati greselile de ortografie,daca sunt. Dupa cum vedeti,povestea incepe usor usor sa intre in paine, vorba aia, si lucrurile vor deveni mult mai interesante, promit.

Ne citim la capitolul urmator! xoxo

Continue Reading

You'll Also Like

6.4M 182K 92
Claire Danvers este o simpla fata de 17 ani care incearca sa isi traiasca viata in Londra alaturi de tatal ei, singurul parinte ramas in viata, mama...
1.1M 75.3K 60
"River face parte dintr-o bandă, umblă vorba prin liceu. Juliana se înțelege bine cu toată lumea. River poartă mereu după el aceeași bandană neagră...
603K 22.2K 106
"Esti un cosmar pentru mine" " Iubito, eu voi fii cosmarul tau de noapte si de zi iar tu imi vei zice ca sunt toata viata ta " Coperta realizata de d...
1M 26.6K 57
Povestea noastră nu e una tipică de frați vitregi. Nu. În aceste povești, fratele ei vitreg nu termină în a-i fi profesor. În asta, da. Din păcate...