Domnișoara Danner |FINALIZATĂ|

By PisoiasPufos

264K 14.1K 391

―NECESITA EDITARE― Chiar daca "mica" aventura a Domnisoarei Moore s-a terminat si a devenit o Danner, mai exi... More

Capitolul 1
Capitolul 2
Capitolul 3
Capitolul 4
Capitolul 5
Capitolul 6
Capitolul 7
Capitolul 8
Capitolul 9
Capitolul 10
Capitolul 11
Capitolul 12
Capitolul 13
Capitolul 14
Capitolul 15
Capitolul 16
Capitolul 17
Capitolul 18
Capitolul 19
Capitolul 20
Capitolul 21
Capitolul 22
Capitolul 23
Capitolul 24
Capitolul 25
Capitolul 26
Când soarta se joacă cu tine...
Capitolul 27
Capitolul 28
Capitolul 29
Capitolul 30
Capitolul 31
Capitolul 32

Epilog

8.3K 454 48
By PisoiasPufos

*Perspectiva lui Lexi*

-Cat crezi ca-i mai tine? il intreb pe Dylan furandu-i un scurt sarut.

-Nu stiu, sincer. Danseaza de ceva timp, iar Crystal nu cred ca cedeaza in urmatoarele doua ore, imi raspunde pe un ton calm si isi aseaza bratele mai bine in jurul meu.

-Issac de abia mai respira, chicotesc cu nerusinare cand imi vad fratele abia respirand.

-Atunci sa-l salvam? murmura satenul la urechea mea.

-Chiar te rog, raspund scurt si ne ridica de pe scaune facand un scurt semn tanarului ce se ocupa de muzica.

Ritmul nebun se schimba intr-unul lent, iar satenul ce imi seamana rasufla usurat strangandu-si partenera la piept si roseata din obraji ii dispare incetul cu incetul.

-A scapat, constat si cu o pirueta ajung in bratele puternice ale sotului meu unde oftez.

-Care-i treaba, iubito? intreaba acesta lipindu-si dragastos buzele de fruntea mea.

-E perfect, stii?! rostesc ridicandu-mi privirea spre el. Cine ar fi crezut ca voi avea o nunta cu o suta de invitati.

-Habr n-am, dar tu... tu meriti tot, intelegi? Fiecare efort, fiecare suspin si fiecare minut petrecut pentru crearea acestei nunti, spune hotarat sustinuandu-mi privirea.

-Multumesc...

-N-ai pentru ce! raspunde, iar cu un ultim sarut imi asez capul pe umarul sau zambind timid.

A fost o zi nebuna, dar a fost preferata mea... pana in momentul de fata nici o nebunie n-o intrece pe asta. Ma rog, nu-i nebunie! E cea mai buna alegere din viata mea. Sa-mi petrect viata alaturi de omul pe care-l iubesc? As spune "da" de o mie de ori si inca o data daca va trebui.

Daca stau si ma gandesc... nici prin cel mai negru gand nu mi-ar fi trecut prin minte ca voi ajunge sa ma casatoresc cu idiotul caruia i-ai aratat "semnul" in mijlocul strazii. Adica cui i-ar fi dat totusi?! Te intalnesti cu un om pe care tu il crezi neimportant si deodata devine cea mai importanta persoana din vata ta, e ciudat cum viata le aseaza pe toate.

Apoi mai e si faza cu secretara din birou, al naibi sa fii Dylan! Nu mai aveam mult si ma topeam la propriu acolo pe podea sau.... momentul in care te-a legat de copac. A fost si inca este o relatie de-a dreptul nebuna, zau! Dar uite... nebuna sau nu, tot impreuna am ajuns si acum pentru totdeauna.

-La ce te gandesti, smechero? ma scoate sotul meu din sirul de ganduri ce m-au acaparat.

-La noi, soptesc sarutandu-i portiunea de piele lasata la vedere de camasa alba.

-Si cum e? intreaba imitandu-mi gestul pe umarul lasat la vedere de pletele rebele.

-Divin, murmur zambind continuand sa dansez.

Cu cateva ora in urma...

-Te iubesc! rosteste ate si clar facandu-se auzit in toata biserica.

-Te iubesc! repet cele doua cuvinte punandu-mi in ele toata dragostea pe care i-o port barbatului din fata mea.

-Puteti saruta mireasa! rosteste preotul, iar buzele imi sunt numai decat capturate intr-un sarut patimas ce avea sa ma desprinda de realitate lasandu-ma sa plutesc alaturi de satenul de ma lasase usor pe spate.

-Si tot o data o mai poti asa si sa respire, rade unul dintre cavalerii de onoare in acord cu fetele mele facandu-ne sa ne desprindem doar sa ne privim in ochi.

In prezent...

Invitati, preotul, domnisoarele mele de onoare sau cavalerii... nici unul dintre ei nu a existat pe tot parcursul ceremoniei. Era un pic ciudat, nu am crezut cand una dintre fetele de la facultate mi-a spus. Ea fusese casatorita ma rog, inca este, dar zic asa. Nu am crezut-o cand imi povestea acel moment special, dar uite ca am ajuns sa traiesc acele clipe mai repede decat speram, asta si...

-Dam anuntul? ma intreaba Dylan cu ajutorul unei ultime piruete si il aprob cu o scurta inclinare a capului. Atunci hai sa mergem, adauga oferindu-mi bratul pecare nu intarzii sa-l apuc.

Rochie de printesa pe care am ales sa o port e putin mai grea decat ma asteptam, dar nu-i nici o problema. O apuc cu o mana pentru a reusi sa urc cele trei trepte alemicutei scene, iar sotul meu apuca microfonul.

-Putina atentie, va rog! rosteste clar si hotarat. Avem de facut un anunt.

-Atat de nerabdator esti frate? rade Crystal lasandu-se cuprinsa de bratele fratelui meu.

-Crystal nu mai da din casa, surade satenul de langa mine facandu-ma sa zambesc la randul meu.

Invitatii se apropie de micuta scena sau ne ofera atentia ceruta doar de pe scaune, dar cert e ca le-am acaparat atentia. Arunc o scurta privire barbatului ce ma tine de mana si tragand aer in piept spun:

-Vom fi parinti!

Ropote de aplauze rasuna in incapere insotite de strigate, urari de bine si o fluieratura sau doua din partea prietenilor nostri. Cele doua perechi mai invarta se apropie de noi purtand niste zamtele de zile mari.

-Mama nu mai plange, incearca Dylan sa-si opreasca mama din plans o data ce s-a apropiat de noi.

-Lasa-ma puiule ca plang de fericire! riposteaza femeia si isi cuprinde baiatul in brate alaturi de tatal acestuia.

-Tu, mama? Tu nu plangi? chicotesc eu fara sa arunc vreo privire la barbatul ce imi e tata.

-De ce sa mai plang eu, iubire? Plange taica-tu si pentru mine, rade blonda facandu-mi spre spre cel din spatele ei si exact asa e, tata plange.

-Tata nu mai plange, il bat eu grijulie pe umar.

-Da' nu plang, mi-a intrat ceva in ochi, comenteaza acesta, iar eu imi pun mainile in sold.

-Hai nu zau?! Tie mereu iti intra ceva in ochi, chicotesc cuprinzandu-i trunchiul cu ambele brate si la scurt timp imi simt trupul acoperit de caldura mamei.

-Uite ca ne-am casatorit cu copii, rasuna vocea roscatei dupa ce toti ne desprindem din imbratisare.

Cateva minute mai tarziu...

Imi plimb putin ochii prin salon sfarsind la masa noastra. Fac o pirueta pe ringul de dans acum pustiu si cu cativa pasi bine calculati pe tocuri ajung la masa unde sunt ajutata de Dylan sa ma asez.

Toti sunt cu perechea lor. Issac e cu Crystal si ne uimeste cu toata dragostea lui pentru bruneta, Chase e cu Candice si o saruta de o albeste, habar n-am cand fata asta mai respira! Pana si Jeff e cu blonda lui pe care habar n-am de unde a luat-o, dar de pare ca scantei ies la cum o priveste satenul.

Si sa nu uitam perechile mai invarsta, acele perechi care se pare ca au facut putina istorie. Cei doi "J" cum le spun parinti mei. Jane si Josh, parintii lui Candice... se pare ca dragostea dintre cei doi este la fel de arzatoare exact ca la inceput. Apoi mai sunt si parinti lui Chase... Lucy si Luke. Aici e o poveste pe care inca n-am aflat-o in totalitate, dar e timp, nu? Continuand... parinti frumoasei brunte, Crystal, sunt niste oameni super haiosi. Si sa nu uitam femeia roscata care ii este mama satenului meu, Maria, iar tata sotul acesteia Victor si penultima pereche sunt parinti nebunului meu prieten: Rares si Elena. Ii ador pe astia doi, am ajut o copilarie interesanta.

Acum... cineva o data mi-a spus de "Domnisoara Moore" care se pare ca a devenit o Danner. Incep sa cred ca asa si este, o adevarata Danner. Mama... blonda care se pare ca l-a fermecat pe tata in asa hal ca nu-si mai revine. Lasa ca e bine!

-Hei mama, o trag de coltul rochiei pe blonda care devine imediat atenta.

-Da?

-Te iubesc, ii soptesc aplecandu-ma spre ea si pe chipul femeii se asterne un zambet de milioane.

-Si eu te iubesc puiule, sopteste la randul sau sarutandu-mi unul dintre obraji, apoi ma ridic cuprinsa de bratul puternic al satenului.

-Care-i treaba, blondo? murmura acesta razand.

-Nu sunt blonda, iar tu ai grija sa nu dormi din prima seara pe canapea! il atentionez avand grija sa-mi scape un chicot cand imi cuprinde buzele intr-un sarut.

-Propun un toast in cinstea mirilor! spune cu voce tare Jeff ridicandu-se repede, iar toti ceilalti il urmeaza.

-Pentru miri! rasuna tot salonul, dar privirea imi este ntoarsa catre Dylan.

-Pentru noi, nurmur apropiindu-mi buzele de ale sale.

-Pentru noi, sopteste si ma saruta.

Cam asa se termina povestea. Ma rog... nu toata poveste, ci numai capitolul asta din viata lor. Dupa au continuat. Sa zicem ca... cu o pereche de gemeni care cand au crescut n-au fost deloc cuminti. Cel putin baiatul a facut ravagi in randul doamnelor, iar fata... stiti si voi cum se spune: fetele cuminti sunt fetele rele care nu sunt prinse niciodata.

Revenind... aici se incheie poveste "Domnisoarei Danner" sau cel putin asa pare. Cine stie cate au patimit dupa nunta?! Nu stiu si nici nu vom afla...

° · ° · ° SFÂRȘIT ° · ° · °

Continue Reading

You'll Also Like

226K 10.3K 21
Ellie Karon, locuiește în periculosul oraș New York. A crescut cu legile strâzii în sânge.Frumoasă, ochi albaștri, iubitoare de motociclete. Dar soar...
152K 9.6K 37
Acesta este volumul 2 al poveștii "TE VREAU ÎNAPOI" . ***** -Vreau să te învăț să trăiești, să iubești, să te bucuri de orice lucru mic pe care viața...
18.6K 3K 42
- Așa sunt basmele. Nu poți săruta personajul negativ. - Putem inventa un basm în care ambele personaje trăiesc fericite până la adânci bătrâneți. ...