Draga Molly,
Azi am fost chinuit de imaginea ta. Mereu cand închideam ochii imi imaginam ce este mai rau. Mi te imaginam atârnând de un capac cu un lanț dintr-o sfoara in jurul gâtului. Mi te imaginam in baie. Stand singura si desenând cu lama propria ta arta pe pielea ta fina pana cand o tăietura a fost prea mult. Mi te imagina înghițind un pumn de pastile apoi zăcând cu ochii deschiși pe covorul din camera ta. Doamne cat uram covorul ăla.
Însă asta nu contează. Ceea ce contează este ca gândindu-mă la tine in aceste moduri ma face sa fiu bolnav. Imi provoacă greață.
Te rog, iubito, da-mi un semn de viata.
Al tău,
Calum