"Am intales ca va duceți la munte după examene, e adevărat?"
Taehyung suflase încet in cana sa cu ciocolata calda luand după o inghititura micuță, relaxându-se la gustul dulce și fierbințeala ce ii încălzea corpul. Cafeneaua era drăguță, puteai sa vezi mici ghemotoci de blană cum se plimbau pe lângă mese cerând de mâncare sau doar culcându-se lângă oameni torcând la atingere. Nici nu a știu ca este așa loc cu pisicuțe lângă facultatea sa, ar fi venit numaidecat doar sa simnta blana moale cum se atingea de piciorul său, și sa zâmbească cum torcea când ii atingea căpușorul.
In prezent avea o pisica cu blana cafenie cu pete albe dormind linistita in poala sa. Era atât de drăguță.
"Mhh, dar de unde știi?" întreaba satenul lasand cana pe masa mângâind pisicuta și privindul pe brunet cum se lăsase in hybridul sau care ii incojura rapid corpul.
"Toată scoala vorbește de asta, cred ca aveți un turnător in grupa voastră, înainte de examen câțiva colegi se plângeau ca profesorul vostru de arte va duce la munte dar ei va trebui sa stea de crăciun acasa cu familia lor plictisitoare" satenul scapase un chicot micuț tresarind când o atingere pe piciorul sau ii făcuse parul sa se ridice, întorcându-și capul pentru a îl vedea pe brunet cum stătea plictist cu un brat incrutisat la piept și cu cealaltă mangaindui piciorul aproape de mica pisicuta.
Jungkook nu și-a întors deloc capul spre el, dar palma sa încă se mișca pe picior fapt ce îl facu pe saten sa roșească slab.
"Sunt atât de gelos pe tine, vreau și eu la munte" rosti bonsuflat Baek sorbind cu buzele țuguiate ceaiul de zmeura.
"O sa ai și tu șansa asta Baek" incerca sa ii dea incredere cu un mic zâmbet Baekhyun doar scuturand din cap și lovindu-si capul de umărul hybridului murmurând cuvinte neauzite.
"Șansa o sa am dar nu de la profesori, știi e mai interesant când te duci cu oameni de vârsta ta nu cu familia" spuse încă suparat făcându-l pe Jae sa rade și pe Taehyung sa chicoteasca.
Jungkook doar ii privea cu obisnuitele sale incruntaturi, mai mult adresate hybridului tigru. Nu avea incredere in el, niciun hybrid nu emana incredere când era lângă stăpânul sau. Câteodată ii părea ca Chanyeol va sari la atac, cu ochii săi negri și duri. Dar asta ii doar halucinație, hybridul tigru nici nu se uita la el, Baek la rugat sa nu facă scenă, așa ca el ii respecta rugamintele.
"Hey Tae poate faci cumva sa ma iei și pe mine?" brunetul își lipise mâinele de masa lăsându-se puțin pentru a îl privi pe saten cu cei mai adorabili ochișori de cățeluș, iar Taehyung ii era greu când ii vedea privirea, se topea la cât de adorabil era prietenul sau.
"Scuze Baek dar ne permite doar o persoana iar eu o sa îl iau pe Jungkook" spuse privindul cu părere de rău făcându-l pe brunet sa ofteze lung și sa se așeze din nou Chanyeol tragandul in brațe.
"Jae ești destul de tăcut, de ce nu spui nimic?"
"Va ascult baieti, ma amuz" spuse pe un ton amuzat luand după o gura din cana sa ferbinte de cafea.
Restul zilei au povestit despre chestii pana se făcuse deja târziu. Băieții au ieșit din cafenea înainte sa achite și se opriră in fața cafenelei simntind cum frigul le intra in haine.
"Pai ar trebui sa plec mama deja ma așteaptă, și la cum o știu eu, când e frig afara ma va pârâ lu frate-miu crezând ca deja îmi vede mucii din nas, și știi cum e sa trăiești cu un doctor in casa" Tae și Baekhyun au început sa rada, Chanyeol doar schițând un zâmbet iar Jungkook ii privea fără vrio emoție pe față.
După aceea și-au luat ramas bun si au început sa se îndepărteze in direcții diferite Taehyung mergând in liniste cu brațul hybridului in jurul gâtului sau. Gerul de afara începea sa se simnta mai mult așa Taehyung ajugand cu obrajii roșii și nasul la fel.
"Tie frig?" întreaba brunetul după ce auzi strănutul adorabil, oprindu-se și privindul din cap pana in picioare.
"Nu, sunt bine" ii zâmbi blând lasand din nou un strănut sa mai domolească liniștea din jur, Jungkook pufnind din nas și lăsându-și jeaca jos pentru a io pune pe umeri. "Jungkook nu trebuie sa faci asta, o sa răcești" încearcă acesta îngrijorat sa își deie jeaca jos dar hybridul îl opri apucând marginile jecii strangandul.
"Nu îți face griji Tae hybrizi au o caldura mai mare și rezista la frig, tu însă nu" spuse privindul in ochi și aranjase din nou jeaca pentru a nui cădea de pe umeri.
Taehyung după încă câteva minute de protestatare într-un final obosi sa se contrazică cu hybridul și îl urmase. Merse tot drumul bonsuflat. Jungkook avea doar un tricou pe el, vântul era foarte rece și nu intalegea de ce făcea asta. Cum sa mergi doar într-un tricou când afara era aproape -10 grade!
"Ce mergi așa bonsuflat?" rase hybridul când ii vedea boticul la vedere vrând atât de mult sa o facă sa dispară cu un sarut.
"Nu sunt bonsuflat" rosti sagetatandul cu privirea mergând in față.
Nu era bonsuflat, era doar îngrijorat ca putea sa răcească.
"Tae" hybridul ii prinse mâna intorcandul așa satenul ajugand cu mâinele lipite de pieptul sau și cu chipul mult prea aproape.
Sau privit in ochi minute întregi, in acele minute satenul începând sa roșească și mai mult din cauza apropierii. Jungkook chicoti și își lipi buzele ferbinti de fruntea rece , Taehyung parca încălzindu-se in câteva secunde.
"Simnti" ii șopti luându-i încet mâinele si bagandu-le sub tricoul sau satenul rosind pana la limita.
Ii simntea masa musculară mult prea bine, abdomenul făcut a hybridului ii atingea palmele, iar fierbințeala ii trecea prin șira spinării pana la picioare. Într-adevăr era ferbinte.
"Noi practic suntem numiți calorifer pe doua picioare"
"Văd" rase stanjenit luându-și rapid mâinele pentru ca aproape ii dadea febra si nu din cauza frigului.
Hybridul zâmbi si isi impletici mâinele cu ale satenului începând din nou sa meargă pana ajunse într-un final acasa. Tot drumul Taehyung era doar cu ochii pe mâinele lor împreunate. Arăta atât de bine de parca erau făcut speciale sa se potrivească. Mâna sa micuța abia se vedea, hybridul ii astupa cu totul degetele, dar arăta frumos.
Taehyung isi dăduse hainele jos rasufland adânc când caldura ii atingea pielea. Obrajii încă erau roșii iar degetel de la picioare înghețase. Vroia ceva cald. Sa apropiat de bucătărie dar niște brațe il opri. Respirația ferbinte ii lovi ceafa pielea infiorandu-se. A încercat sa isi opreasca geamătul dar nu reusi lasand un mic sunet pe buze. Roșeața ii colorase obrajii privind rapid podeaua pentru ca ii era rușine.
"Unde vroiai sa te duci?" întreaba pe un ton răgușit mangaindu-i gatul cu nasul sau Taehyung muscandu-si buza de jos strâns pentru ca știa ca o sa lase sunete stânjenite.
"L-La bucătărie" răspunse balbait cu ochii încă in podea si cu pumnii strânși pe langa corp.
"Ce vrei sa faci?"
"Uh....o cafea"
"Mm vreau si eu" era prea aproape, mult prea aproape, plăcerea ii chinuia stomacul, fluturii zburau, il inebunea.
Incerca sa își calmeze inima ce batea prea puternic. Ii era frica ca Jungkook o va auzea și nu vroia asta pentru ca știa ca dacă ii mai respira așa in ceafa își va săpa o groapa și se va arunca in ea din cauza stânjenelii.
Sa chinuit sa zică un bine șoptit și cu greu se eliberase din brațele călduroase, hybridul îl tinea prea strâns. Inspira încet și intrase in bucătărie luand cafea din dulap și punând-o in aparat. Mâinele ii tremurau și ii era greu sa se concentreze. Jungkook ii scotea ce e mai rău din el, sau ceea ce e mai bine, nici el nu știa la cât de zăpăcit ramase.
Luna batea deja prin orașul Seul, chiar dacă era abia 6 seara. Gerul se auzea tare prin geamuri din cauza liniștii din casa. Inima încă batea nebun contopindu-se cu sunetul de afara. Jungkook se schimbase, într-un timp atât de scurt. Înainte ii era cel mai mare dușman, iar acum nu își lua deloc mâinele de pe el, înainte mâinele sale îl răneau, acum îl duceau într-un paradis frumos cu un peisaj mirific. Mirosul parfumului pe care o folosea hybridul ii făcea creierul sa înnebunească. Când stătea lângă el toate temerile, coșmarurile și fricile dispăreau, in capul sau era doar hybridul, brațele lui in jurul corpului sau, respirația ferbinte ce ii furnica pielea, senzația de relaxare. Doar cand era lângă hybrid toate acestea îl copleșeau și îl făceau sa se scufunde adânc pentru a îl simnti cu totul.
"La ce te gândești intens" satenul tresari cand hybridul apăru in spatele sau întorcându-se și lovindu-se de doi ochi negri ca taciunele privindul adânc.
Și acei ochi in care se pierde de fiecare data cand îl privea. Atent, lent, fără măcar o clipire. Se îmbata doar privindul.
"L-La nimic"
Hybridul pufni pe nas luându-i câteva fire in degetele sale aplecandu-si încet capul in lateral si analizandui fața perfecta care prindea nuanța de roșu in obraji.
"Ești sigur, cât timp te uitai la geam cafeaua începea sa de-a pe afară"
In acel moment parca un fulger ii trecu in corp pentru ca il trezi din transa si se întoarse cu viteza luminii spre aragaz însă a văzut doar doua căni, aburii ieșind si dispărând in aer.
"C-Cum?"
"Le-am făcut eu cât timp erai prins in gânduri" rase hybridul luand cele doua cani, una dându-i lui, si a luat o înghițitura dar ochii încă erau pe saten.
"Oh scuze" șopti de stânjeneală ascuzandu-si fața.
Atât de mult sa gândit încât nu văzuse ca Jungkook deja prepara cafelele? CE STÂNJENITOR!