Complicated

By andreavjk130

19.1K 2.8K 740

Kim Taehyung-un elev la facultatea de arte, visând sa își deschidă propia galerie. 23 de ani. Jeon Jeongguk... More

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67

43

243 43 11
By andreavjk130

Taehyung cu pași mici ieșise din cabinetul unde sa ținut examenul lasand tot aerul sa își facă loc prinde buze ușurat. Tocmai ce dăduse examenul și el a scris tot, absolut tot. Era atât de fericit încât nici cuvinte nu avea. Oboseala își făcea prezenta pentru ca nu a dormit deloc noaptea din cauza învățături dar a meritat efortul, dacă Jungkook nu îl ajuta era sigur ca nu dadea examenul. Trebuia sa ii mulțumească.

"Tae! Taehyung!" satenul se opri, privindul pe Jae, prietenul sau cum își făcea loc printre studenți sa ajunga la el.

A zâmbind când rostea câte un pardon chinuindu-se dar pana la urma a ajuns in fața sa, cu un zâmbet frumos pe buze.

Holul era foarte plin, faptul ca se terminase examenul.

"Cum a fost Tae?" întreaba cu speranța in voce nerăbdător.

Și el a avut examen doar ca la istorie, fiind in grupuri diferite. Taehyung ii putea vedea chipul obosit dar știa ca Jae la cât de deștept era l-ar fi dat fără probleme.

"A fost bine, am scris tot" ii răspunse cu mândrie mergând umar la umar cu prietenul sau pentru a ieși din facultate.

Jae știa ca satenul nu cunoștea engleza, tot examenul avea gândul la asta îngrijorat, dar acum auzind ca a scris tot o usurata ii încălzea inima, fericit pentru prietenul sau.

"Ce ma bucur Tae, am crezut ca o sa îți fie greu, adică..."

"E ok" îl opri cu un zâmbet moale pe buze lovindul scurt pe umar. "Jungkook ma ajutat sa învăț, dacă nu era el eram sigur ca nu dădeam" spuse inhaland aerul rece a iernii făcându-l sa se relaxeze.

Erau in luna decembrie dar zapada încă nu era prezenta, ceea ce la întristat pe băiat pentru ca el iubea iarna, din cauza micilor fulgi de gheata, dar și din cauza ca curând va fi ziua lui.

"Hybridul tău stie engleza, ow prădător dar și bun, sunt gelos" zise bonsuflat stârnind un chicot din partea băiatului.

O adiere de vânt rece le lovi corpurile făcându-i puțin sa tremure, amândoi zâmbind și privind cerul întunecat din cauza norilor negri. Poate va ninge, spera asta.

Un corp îmbrăcat in negru, cu gluga trasa pe cap, mergea intr-o parte și in alta la intrarea facultăți, Taehyung dându-și seama fără măcar sa de gândească ca era Jungkook. Speriat grăbi pasul, Jae urmându-l îngrijorat din cauza comportamentului sau schimbat, trebuia sa stie dacă sa întâmplat ceva.

"Jungkook!" tipa in soapta inima batandui cât un purice.

Nu avea voie sa iasa fără stăpânul sau, era foarte periculos, de aceea a început sa fuga pana ajunse la hybrid care își dăduse gluga jos la vocea sa.

"Ce faci aici, de ce ești aici, știi câte probleme o sa ai??" satenul sa uitat speriat prin jur sperând ca nimeni nu a văzut tragandul pe hybrid mai departe de facultate îngrijorarea citindu-se in voce.

Era speriat ca o sa îl ieie departe de el, iar el asta nu vroia, sa atașat prea mult.

"Tae calmează, cât nu îmi văd urechile de hybrid e in regula" incerca acesta sa îl calmeze imbratisand-ul strâns.

Toată dimineața de când Taehyung plecase la facultate a stat cu gândurile la el. Știa cât de îngrijorat era stăpânul sau legat de examen și de aceea nu a mai suportat sa stea in casa. Trebuia sa stie dacă totul era bine, de aceea venise aici, nu ar fi suportat sa stea acasa fără sa stie dacă a trecut sau nu.

Taehyung luase o gura de aer expirând după aceea un mic norisor dispărând in aer, stragandul și el in brațe. Acum ca era aici toate fricile dispăruse înlocuindu-le cu sentimente de caldura.

"De ce ești aici, de ce nu mai așteptat acasa?" întreaba după ce se desprinse privindu-i ochii întunecați care încet incepea sa se piardă ei.

"Nu am putut sta acasa știind cât de tensionat erai azi dimineață, am venit sa știu daca ești bine" spuse blând mangaindui încet parul.

Taehyung a simntind cum inima ii batea puternic, a venit doar sa stie daca a dat, era îngrijorat pentru el. Sa împins in el rapid respirând adânc mirosul parfumului sau auzind un chicot de la hybrid care își înfășura brațele după corpul sau tragandul din nou intr-o îmbrățișare strânsă, câte puțin la lăsat fără aer dar nu conta, se simntea protejat in brațele lui.

"Multumesc Kookie" șopti cu chipul ascuns in zona gâtului uitand pe moment ca cineva ii privea. "Oh" zise după ce își dăduse seama întrerupând îmbrățisarea și făcându-l pe hybrid sa se încruntă când acesta sa întors spre o persoana cu parul roșcat, ce nu părea coreean după trăsăturile fetei. "Kookie el e Jae, un prieten bun" zise apropiindu-se de roșcat care își lăsase încet mâna jos de pe buze pentru ca nu a vrut sa le strice momentul.

Jungkook la urmarit cu atenție cum acesta se apropia de el cu mâna ridicata, si știa ca la mai văzut undeva.

"Îmi pare bine sa te cunosc Jungkook" zise cu mâna ridicata așteptând ca sa o scutura, hybridul stand câteva secunde pana decise sa ii prindă mâna.

Acum știa de unde îl cunoaște, la mai văzut in spital când Taehyung era internat, și din câte tinea minte era fratele prietenului stăpânului sau.

"Și eu la fel" răspunse fără emoție, opus celui ce o avea înainte când vorbea cu Taehyung, fapt ce îl făcuse pe roșcat sa zâmbească stânjeni și sa se retragă.

"Eu vreau ceva cald ce ziceti sa ne ducem la cafenea?" satenul propuse văzând tensiunea din cei doi, așa ajungand sa primească atenția.

"Suna bine" răspunse roscatul zâmbind iar Jungkook doar aprobase tragandul pe saten aproape de el pentru a ii simnti caldura.

Taehyung roși încercând sa nu arate asta.

Un băiat alergase spre el in urma sa fiind o siluite destul de înaltă care îl urma in tăcere. Baekhyun sa oprit după ce ajunse trăgându-și suflarea din cauza efortului depus și zâmbi.

"Tae, Jae!" tipase tragandui pe amândoi intr-o îmbrățișare făcându-i pe baieti sa rada.

Baekhyun întodeauna avea dispoziție și nici nu ii mira, mai ales ca cu câteva minute in urma terminase examenul.

"Hey Baek" chicoti satenul după ce se desprinse privindul cu bucurie.

"Cum examenul, ați scris, a fost usor, la-ti dat??" rosti printr-o suflare toate întrebările curios.

"Am scris Baek nu îți face griji dar la tine?"

"Am scris și eu dar era foarte greu" răspunse cu botic aducându-și aminte de întrebările imposibile de descifrat, dar cu greu și minte a putut sa le facă.

"Ma bucur dar cine e el?" satenul își intrepta degetul spre persoana din spatele băiatului curios fiind.

Era forate înalt, dacă nu avea doi metri. Putea spune ca era mai înalt si de Jungkook la sigur.

"Oh el e Chanyeol, hybridul meu, a ținut cu mortiș sa vina și el sa ma susțină și nu am vrut sa îl supăr când mia făcut fața aceea de cățeluș plouat" rosti cu un chicot pe buze făcându-l pe hybrid sa își dea ochii peste cap dar ii zâmbi privindu-și stăpânul blând.

Jeongguk la privit atent încruntat analizandui mișcările. Trebuia sa fie sigur ca nu e un pericol pentru stăpânul sau. Sa apropiat încet de Taehyung imbratisandul de la spate încă cu privirea pe hybrid făcându-l pe acesta sa se încrunte si sa îl privească rece.

Satenul a intales situația si ia atins mâinele înștiințându-l ca totul e bine si sa nu își facă griji, așa facand si Baek cu hybridul sau, când ii auzise maraitul.

"Hey totul e bine, nu trebuie sa faci fata asta de psihopat" chicoti brunetul încercând sa își liniștească hybridul care cu greu își luase ochii de la hybridul celalat brunet fixandusi ochii cu stăpânul sau.

Taehyung in momentul acela cât Baekhyun discuta cu Chanyeol sa întors încet spre Jungkook luându-i chipul in palmele sale făcându-l sa îl privească.

"Kookie totul bine, te rog frumos sa te abții, pentru mine" ii șopti aproape de buze hybridul ezitand la început dar încet aprobase sarutandul scurt pe frunte însă încă nu era liniștit.

"Ok" Jae fu primul ce incepu sa vorbească după ce apele sau mai calmat atragând atenția băieților. "Baek noi am decis sa ne ducem la cafenea vii și tu?" întreaba privind brunetul care făcu o fața gânditoare câteva secunde.

"Sigur ca vin, chiar vroiam ceva cald, frigul asta îmi îngheață sângele" rase tresarind cand simnti brațele hybridului ce ii luase corpul in brațe dar calmaduse rapid.

"Deci sa stabil" zâmbi Jae privindu-i pe fiecare in parte după începând sa se indrepte spre cea mai apropiată cafenea.

Continue Reading

You'll Also Like

1.2K 234 13
Câteodată sa ai pe cineva lângă tine ajuta sa uiți momentele dificile prin care treci, Kim Taehyung a simnt-o pe pielea lui si nu știa dacă va putea...
14.2K 1.5K 41
Skipper se îndrăgostește de tot ce e frumos, e superficial și ipocrit. Alegerile lui nu sunt cele mai potrivite, dar eu nu pot să îl împiedic să le f...
10.2K 397 32
Obișnuiam sa cred că cea mai mare avere a omului este propria sa viață,dar sa dovedit a fii inima.Nu poți iubi sau simți fără o inimă. Dar băiatul c...
35.5K 2.9K 56
Kim Taehyung a fost vândut de tatăl său unui pește de 50 de ani ce obligă băieții tineri să se culce cu el dar și cu alți. însă ce se întâmplă atunci...