By MollyNight
Cina cu Zayn a fost de departe mai placuta decat ar fi crezut Evelyn ca o sa fie. De fapt, daca lucrurile se aflau sub alte circumstante si daca ea putea sa pretinda ca el nu era liderul rasei care a adus sub robie rasa ei, il putea gasi destul de fermecator si atragator.
Dar lucrurile erau cum erau si nu era nimic ce ar fi putut face oricare dintre ei ca sa schimbe trecutul si prezentul care ii inconjura. Dar frica si antipatia inevitabila pe care Evelyn o simtea fata de Zayn era acolo, prezenta in timp ce ea statea fata-n fata cu el la masuta rotunda si tot timpul vor fi acolo, atata timp cat ea va trai.
Ea stia ca se va forta ca sa simta ceva fata de Zayn si ca va face tot ce-i sta in putinta ca sa ii dea lui si amandurora ca un intreg o sansa; dar nu putea. Oamenii deseori spun ca nu poti forta dragostea si au dreptate; nu o poti forta. Dragostea trebuie sa vina in mod natural si cu dragostea ei pentru Ethan inca zabovind in mintea ei, nu se putea forta nici macar ca sa il placa pe Zayn.
Oricum, cina pe care Zayn a pregatit-o pentru el si Evelyn era unul dintre cele mai romantice lucruri pe care l-a experimentat vreodata Evelyn. In mod eviident a depus mult efort si a planuit mult deoarece era perfecta din orice punct de vedere.
Zayn a aranjat cina in gradlnile regale, adanc in padurea subtire de culoare verde ca jadul, departe de palat si orice fel de civilizatie.
Era incredibil de intuneric si noaptea era foarte inaintata, singura sursa de lumina era provocata de semiluna, dar Zayn a odonat servitorilor sa decoreze fiecare copac aflat pe o raza de 100 de metri cu lumini LED, in toate culorile posibile.
Decorul era atat de frumos incat iti taia respiratia.
Si in mijlocul lor, era masa la care Zayn si Evelyn cinau, amplasata pe pamant, printre firele de iarba care le atingeau gleznele. Sub milioanele de stele care priveau in jos catre cina intima pe care Regele Vampirilor a pregatit-o pentru fiinta umana atat de inocenta si lipsita de putere.
"Iti place mancarea?" intreba Zayn cu un zambet plin de emotii.
"Da, este grozava." A raspuns ea raspicat, dar fara sa-si doreasca sa faca asta, in timp ce se juca cu friptura suculenta din farfuria ei. Omul abia si-a atins mancarea si desigur, Zayn a observat asta.
Chiar daca avea parte de o priveliste frumoasa, stan vis-à-vis de cel mai puternic barbat/vampir de pe planeta, tipul care toti tipii isi doareau sa fie si cel cu care fiecare fata isi dorea sa fie... Ea inca nu putea gasi nicio alinare.
Dupa seria bogata de evenimente si schimul de cuvinte cu Scarlet, Evelyn se gasea ca fiind agitata, plina de frica, agitata si paranoia in legatura cu tot ceea ce o inconjura. Mai mult, era indurerata de faptul ca Scarlet l-a adus in discutie pe Ethan.
"Te-a prins in mainile altui barbat, nu e asa?" cuvintele lui Scarlet rasunau in urechile lui Evelyn si instant, gandutile ei erau din nou dominate de catre Ethan.
Ranile nevindecate ale inimii ei frante au fosr redeschise cu forta si ii lua lui Evelyn toata puterea ca sa opreasca frumoasele ei amintiri cu Ethan, care implicit o terminau inca o data.
Evelyn si-a inchis ochii si si-a alungat cu greu toate emotiile.
Nu are nici un sa te mai gandesti la el. Si-a spus Evelyn. Esti aici cu Zayn acum, nimic din ceea ce esti capabila sa faci nu poate sa-ti schimbe soarta... Nu conteaza cat de mult ii duci dorul si cat de mult il iubesti; nu o sa-l mai revezi niciodata. Doar accepta-ti viata ta de acum cu Zayn si transfera-ti iubirea ta pentru Ethan catre el.
Dar nu putea...
"Zayn, pot sa-ti pun o intrebare?" Evelyn vorbi fara sa se uite in sus; vocea ei era rece si indiferenta; asemanatoare cu modul in care se simtea in acel moment.
"Desigur, orice iubirea mea." A raspuns el nerabdator.
"Acum ca sunt aici si nu mai trebuie sa te ingrijorezi de faptul ca l-as vizita pe Ethan pe la spatele tau, o sa-l lasi sa se intoarca inapoi la familia lui?"
Intrebarea il lua prin surprindere pe Zayn si pauza dintre raspunsuri a zabovit mai mult decat trebuia. Fata lui Zayn a ramas pasiva atunci cand a raspuns, dar furia lui era reflectata prin degetele albe care erau stranse in pumni, lucru pe care Evelyn nu l-a observat.
"Inca te mai gandesti la el?"
"Ummm" - Evelyn a inghitit in sec agitata, blocata fara cuvinte si corpul ei a mers auomat in modul panica. Din experientele anterioare, ea a invatat ca 'Ethan' tot timpul va fi un subict periculos pentru ei doi si gelozia nesfarsita a lui Zayn pentru iubitul ei uman a aprins partea periculoasa a Regelui de cateva ori inainte.
Dar de data aceasta, Zayn a facut ceva surprinzator din punctul de vedere al lui Evelyn. In loc sa se transforme intr-un monstru condu de furie, el pur si simplu a zambit.
"Nu-ti fa griji, imi urmez partea mea de contract si l-am eliberat pe baiat ca sa mearga inapoi acasa mai devreme in dimineata asta cand Harry a mers sa te aduca." Zayn a raspuns cu un ton bland si a taiat simplu o felie de friptura si a plasat-o la el in gura. "Acum, o sa mananci te rog ceva? Mi s-a spus ca puterile lui Harry de hipnotizare sunt bune, dar nu sunt bune pentru victime. Ai nevoie de multa mancare ca sa-ti regenerezi energia."
Ea a zambit slab si a ridicat o furculita plina cu legume catre buzele sale.
Chiar daca facea tot ce-i statea inputinta ca sa ascunda acea privire plina de usurare, nu a trecut nevazuta de ochii omniscientii ai lui Zayn.
"Majestatea voastra, eu" - a inceput Evelyn in acelasi timp in care Zayn a spus; ", Evelyn, pot sa-ti pun o" -
Amandoi s-au oprit in momentul in care a realizat ca celalat vorbea.
"Te rog, continua." Cei doi au vorbit la unison si pentru prima data, a avut loc o liniste confortabila inainte ca amandoi sa inceapa sa chicoteasca.
"Doamnele primele." Zayn a gesticulat cu mana ca Evelyn sa-si termine propozitia.
"Majestatea voastra" -
"Spune-mi Zayn, te rog." A insistat el si a intrerupt-o neintentionat pentru a doua oara pe Evelyn.
"Pot sa continui fara intreruperi de data aceasta?" a incercat ea sa faca o gluma.
'Trebuie sa incerci.' Isi reaminti ea.
"Desigur, continua."
"Majes- Zayn, credeam ca vampirii pot doar sa bea sange ca sa ramana in viata si ca mancarea nu este necesara... Deci cum de mananci mancare umana acum?" A intrebat din pura curiozitate, aratand catre farfuria plina de friptura suculenta si legume delicioase.
Zayn si-a fortat buzele intr-un zambet, dar a esuat. Chiar daca era o simpla intrebare, era incantat de faptul ca Evelyn insfarsit infatisa interes fata de el, era o mare imbunatatire fata de unde se aflau inainte, cand Evelyn abia putea suporta sa fie in aceasi camera cu el fara sa vrea sa-i infiga un tarus direct in inima.
"Ai dreptate, sangele este o parte vitala din existenta noastra, fara sange, un vampir ar fi slabit si deteriorat in nimic altceva decat un corp si ar suferi o viata in durere pana cand ar primi energia pe care sangele uman i-o confera. Mancarea umana este nefolositoare pentru noi si putem trai fericiti fara ea toata eternitatea; dar asta nu inseamna ca nu o putem manca si pur si simplu sa ne bucuram de gustul ei." Zayn i-a oferit un zambet bland. "Voi oameni nu aveti nevoie de multe din mancarile nesanatoase pe care le aveti, dar totusi voi inca o mancati doar din simplu fapt ca doriti sa va bucurati de gustul ei. Am dreptate?"
"Ei bine, presupun ca ai." Ea i-a zambit inapoi timid. "Ce urma sa spui?"
"Pot sa-ti pun o intrebare?"
"Presupun."
"Esti aici doar datorita intelegerii noastre bazata pe contract? Adica... daca te-as elibera de sub contract su ti-as permite sa pleci, chiar acum, ai accepta sau ai r-ramane?"
"Ce incerci sa spui?"
Zayn lua o gura mare de aer pentru a-si calma emotiile. Era ironic cum putea sa stea in fata unei armate de miliarde de oameni fara un pic de frica, dar atunci cand era cu Evelyn, intotdeauna se simtea anxios si terifiat de atat de multe lucruri. Ii era frica de faptul ca ea ar putea incerca sa fuga, sa-i franga inima in milioane de bucatele doar cu cateva cuvinte simple, dar mai presus de toate, era terifiat de el insusi. Traia in oroarea ca in fiecare zi partea lui intunecata ar putea puojne stapanire pe el si ca si-ar pierde temperamentul fata de ea pentru ultima data si ca i-ar putea incheia viata accidental...
"Ceea ce cred ca incerc sa spun este: daca exista altceva care te retine inafara de contractul nostru. Daca iti ofer ocazia sa pleci, ai ramane, pentru mine?" El vorbi incet, vocea lui atat de blanda, dar totusi atat de infricosatoare pentru ea.
A avut loc o pauza lunga inainte ca Evelyn sa vorbeasca si si-a luat timp ca sa-si calculeze vorbele. Nu vroia sa-l minta si sa-i dea sperante desarte, nici nu dorea sa-l infurieze si sa-l aduca din nou in modul terifiant de nemilos.
"V-vrei adevarul sau...?" Vocea ei era tremuranda si el a simtit asta.
"Este adevarul atat de rau incat simti nevoia sa ma minti?"
"Imi pare rau..."
"Vreau adevarul." A spus el aspru, dar Evelyn nu a raspuns.
Ea nu stia daca trebuia sa-i spuna adevarul. In adancul ei stia ca Zayn trebuia sa stie adevarul legat de ce simtea ea pentru el, dar ea nu se putea opri din a se gandi ca lucrurile ar fi mai usoare daca ar pretinde ca cei doi au o sansa...
"Dar chiar mi-ai da drumul?"
"Te rog, Evelyn." A adaugat Zayn. "S-ar putea sa-ti inapoiez libertatea intr-o zi; contractul nu mentioneaza nimic in legatura cu faptul ca trebuie sa te aflii permanent alaturi de mine, doar pentru atat timp cat doresc."
Dar Evelyn a evitat subiectul. "Uite, am avut o seara grozava pana acum, nu vreau sa o stric."
"ti-am raspuns la intrebare, acum este momentul ca tu sa raspunzi la a mea. Acum spune-mi, unicul motiv pentru care te afli aici este datorita contractului pe care l-ai semnat ca sa-l salvezi pe omul ala?" Zayn nu si-a putut masca dezgustul din voce atunci cand cuvantul 'om' i-a parasit buzele - ca si cum era un fel de insulta ca sa-i spuna lui Ethan om - si Evelyn a observat asta.
Instant, toata mila si dorinta de a-i proteja sentimentele lui Zayn a disparut si Evelyn a simtit acel val de ura care cumva s-a diluat in timpul cinei.
"Si eu sunt om."
El ofta. " Evelyn, sti ca nu am vrut sa spun aia si statutul tau legat de specie este doar temporar; o sa devii una din neamul meu curand." Modul in care el a rostit acele cuvinte a facut-o pe Evelyn sa simta ca faptul ca ea va deveni un vampir era unul dintre cele mai evidente lucruri din lume si el si-a asumat ca si ea stia asta.
"Ce?" icni eam furia ii alerga prin sistem. "Ce ti-a dat impresia ca eu vreodata printr-un miracol ma voi transforma intr-una dintre voi vampirii?" Evelyn a empatizat cuvantul 'vampir' cu acelasi ton plin de dezgust pe care l-a avut si Zayn.
"Este singurul mod in care putem fi impreuna si fericiti pentru totdeauna." A vorbit el precum era un lucru evident.
"Nu!" spuse Evelyn brusc. "Este singurul mod in care tu poti fi fericit pentru totdeauna. Daca ma transfrom intr-un vampir si daca trebuie sa-mi petrec eternitatea alaturi de tine nu as fi fericita, ar fi ca si cum as trai in iad. Cand o sa vezi ca nu poti decide lucruri ca asta pentru mine? Daca atunci cand vine momentul ma opun sa devin una ca tine?" Vocea ei se ridica din ce in ce mai mult cu fiecare cuvant rostit. "M-ai forta sau m-ai santaja? Precum ai facut de fiecare data cand nu am vrut sa fac ceea ce ai vrut tu?"
Vocea ei era cruda si il impingea la limita si stia asta.
Era in mijlocul unei paduri, in casa Regelui si chiar daca o omora atunci si acolo, nu ar fi contat. Nici macar Harry nu s-ar putea infuria pe creatorul lui pentru ca a omorat-o pe Evelyn. Toata familia si cei pe care ii iubea se aflau la mare departare si nu era ca si cum unul dintre ei era capabil sa stie cu adevarat ce s-a intamplat cu Evelyn, chiar daca Zayn o omoara...
Dar nu-i pasa.
Furia si frustrarea i s-au urcat la cap si isi valorifica propria viata mult prea nesemnificativa daca Zayn o omora sau nu. Viata ei era oricum la mila lui inca de cand s-au cunoscut, deci chiar nu contea pentru ea cand si cum murea...
"Oh, apropo, da. Singurul motiv pentru care ma aflu aici este datorita contractului si a iubirii mele pentru Ethan."
Intr-o clipita, Zayn era in picioare, de partea ei cu mana lui infasurata in jurul gatului lui Evelyn. Stransoarea nu era dura sau destul de puternica incat sa o sugrume, dar era destula incat sa-i faca cunoscuta furia si faptul ca dansa intradevar pe gheata subtire.
"Pot sa te omor, chiar aici si acum. Nici nu sti cat de usor ar fi pentru mine sa-ti frang gatul, sa-ti sec corpul de sange, sa-ti rup fiecare os din corp, sa te bat pana la moarte, sau..." Agresiv i-a apucat barbia si a fortat-o sa se uite in ochii lui, aprinsi cu furie si gelozie. "Sau te-as putea viola si apoi omori."
"Nu mi-ai face nimic." Evelyn si-a inclinat capul in sus, afisand o fatada puternica, dar Zayn putea vedea frica in infatisarea ei brava.
"ai dreptate in legatura cu cateva dintre primele, dar s-ar putea sa duc pana la jumatate ultima pedeapsa." A marait el, a tras-o pe Evelyn de pe scaun si a fortat-o pe iarba. " Nu ai idee cat de greu este pentru mine sa ma abtin din ati face aia de fiecare data cand te vad."
"Nu, nu ai face-o!" A tipat evelyn in timp ce lovea cu pumnii micuti in pieptul lui Zayn intr-o speranta desarta ca sa-l dea de langa ea. "Contractul spune ca nu te poti forta asupra mea!"
El si-a strans stransoarea in jurul gatului lui Evelyn; ochii lui de un ciocolatiu clar au disparut in spatele unei ceti a unora negrii. Atunci, in acel moment, Zayn nu arata precum el; arata precum un animal, un salbatic complet.
"Ochii tai!" icni evelyn.
"Contractul de asemenea spune ca iti este interzis sa te implici intr-o relatie mentala cu un lat tip, totusi inca esti disperat indragostita de omul ala jegos!" Incet, mana lui Zayn a alunecat in sus pe rochia ei si i-a strans coapsa, fortand-o s-o infasoare in jurul taliei lui. "Cum poti fi atat de sigura ca-l iubesti atunci cand nu sti ce altceva este pentru tine? Sunt cu atat de mult mai bun pentru tine, Evelyn! Sunt Regele! Pot sa-ti ofer tot ceea ce-ti doresti!"
Si cu acele cuvinte, si-a izbit fortat buzele pe ale ei si a inceput sa o sarute disperat si flamand; precum viata lui depindea de asta. In timp ce o facea, mana lui continua sa-i mangaie interiorul copasei, miscandu-se din ce in ce mai sus in zona periculoasa cu fiecare secunda.
"Termina!" a tipat ea, dar intr-o secunda a fost inabusita de buzele lui Zayn si si-a folosit oportunitatea de asi infiltra limba in gura ei si sa adanceasca sarutul.
"Areti minunat in rochia aceasta," a soptit el intre sarututi. "Dar ai arata si mai minunat fara ea."
Si asa pur si simplu, mana lui s-a retras de pe coapsa ei, doar ca sa apuce materialul de matese al rochiei ei si sa inceapa sa-l rupa precum un copil in dimineata de Craciun.
"Nu, te rog!" a protestat ea, dar nu avea nici un sens.
Curand, frumoasa rochie a fost redusa la aproape nimic, In timp ce Evelyn statea intinsa sub el, in ceea ce i-a mai ramas din rochie, a realizxat insfarsit situatia in care se afla si cat de ienvitabila era.
Nu conta daca era deacord cu el sau nu, Zayn inca ar fi violat-o asa pentru ca nu era nimic ramas intre ea si el; nimic si nimeni nu-l potea opri din a obtine ceea ce-si dorea. Si cand obiectul afectiunii sale obiecta, ar putea folosi forta ca sa-l obtine.
Acesta era modul in care functiona mintea lui, acela era modul in care mintea oricarui vampir functiona...
Violenta era raspunsul.
Asta a dus la Marele Razboi dintre oameni si vampiri.
A luat o gura mare de aer si s-a intins pe iarba rece.
Daca sexul era lucrul pe care Zayn si-l dorea cu adevarat, atunci nu era nimic din ce ar putea face ca sa opreasca asta... Era a lui; jucaria lui personala.
Una cate una, lacrimile au inceput sa-i evadeze din ochi si Evelyn isi imagina ca se afla altundeva in timp ce Zayn ii saruta umflaturile cremoase ale sanilor, mainile lui calatorind pe fiecare centimetru al corpului ei, mangaindu-i coapsa si intrarea.
Ii putea simtii erectia prin pantaloni, tare si presand pe coapsa ei.
Ea nici macar nu s-a miscat cand el si-a impins degetul subtire, in carnea ei matasoasa, inauntru si afara, explorandu-i corpul virgin.
"Te iubesc, atat de mult." A soptit el."Te vreau atat de mult, inca din momentul in care te-am cunoscut, stiam ca trebuie sa te am."
Evelyn nu a raspuns si era pregatita sa-i fie furata prima data atunci cand Zayn i-a sarutat obrajii si i-a gustat lacrimile sarate.
El s-a oprit si si-a scos degetul din ea.
"Evelyn..." a sters el lacrima cu degetul, dar asta nu le-a oprit pe celelalte care ii luau locul.
Socul si realizarea l-au lovit precum un tsunami si aproape imediat, s-a ridicat in picioare si s-a indepartat.
"I-i-imi pare rau."
Ea nu a raspuns.
El si-a scos blazer-ul si a acoperit-o cu el.
"Evelyn, eu..."
"Pleaca!" A strigat ea. "Doar indeparteaza-te de mine!"
Si asa, urmand dorinta femeii pe care o iubea, a facut-o.
~~~~~
Capitol nou! In primul rand vreau sa-mi cer scuze pentru intarzierea infernala, dar am avut majoratul si am intrat in perioada tezelor si a testelor.
Ce parere aveti? Ce ziceti de Zayn? A procedat cum trebuie? Dar de Evelyn?
Cel mai dragut comentariu primeste dedicatie.
PS: am mai intrebat, dar doar doua persoane mi-au raspuns; ati vrea sa fac un grup al cartii unde sa ve raspund la intrebari si altele?
Pe data viitore. :*
- Diana M.