O poveste oarecum cu vampiri

Totul a început într-o dimineață friguroasă de iarnă, când nu mi-am văzut fața în oglindă. Mi-am frecat ochii nedumerită, dar tot nu puteam să-mi văd chipul. "Poate visez", m-am gandit. Mi-am tras o palmă peste față. Degeaba. Tot nu mă vedeam. Totuși, după câteva clipe de gândire, mi-am amintit de dorința pe care mi-o pusesem ziua precedentă, de ziua mea: "Îmi doresc să fiu un vampir". Nu-mi venea să cred că era real. Am sărit în sus de fericire, chiar înainte ca mama să mă cheme la micul dejun. Mă îndreptam spre bucătărie, spunându-mi că nu voi spune nimănui despre această întâmplare nebunească, ca să nu speriu pe nimeni.

M-am așezat la masă împreună cu tata și fratele meu mai mic, așteptând ca micul dejun să fie gata și, ca de obicei, tata a pornit televizorul din bucătărie ca să vadă știrile de ultimă oră: "ȘTIRI DE ULTIMĂ ORĂ! Nu se știe cum, dar un vampir a fost detectat în oraș și se află în una dintre casele voastre. Poliția a trimis un grup de vânători de vampiri specializați, iar aceștia vor verifica fiecare casă. Rămâneți cu noi pentru mai multe informații! ". Cum am auzit știrile, am știut imediat că era vorba de mine și că vânătorii vor veni să mă ia. Am ieșit alergând din bucătărie fără sa spun nimic, plină de teamă, spre subsol, unde credeam că le va fi greu vânătorilor să mă găsească. Printr-o săritură, m-am transformat într-un liliac si m-am agățat cu susul în jos de o țeavă de pe tavan.

După câteva minute de liniște, am auzit o bubuitură puternică venind dinspre ușa de intrare. Veniseră. Le auzeam bocancii greoi umblând prin casă și de asemenea, puteam simți și frica părinților si fratelui meu. Interesante puterile vampirilor, nu? Revenind la poveste...

În cele din urmă, vânătorii intrară în pivniță și începură să se uite de jur împrejurul camerei reci și întunecate. După ce încetară a căuta, unul dintre ei scoase un soi de telecomandă stranie din buzunarul pantalonilor și apăsă pe butonul alb. După ce își luă degetul de pe buton, un sunet foarte puternic și deranjator se declanșă, care, aparent, nu părea să afecteze pe nimeni altcineva decât pe mine. Am căzut neputincioasă pe podea, luând formă umană. O auzeam pe mama care plângea, dar eram prea slăbită să fac sau să spun ceva. Vânătorii m-au luat pe sus, iar ochii mei începură să se închidă încet, până când am adormit.

După ceva timp, m-am trezit. Eram întinsă în patul meu, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Doar după câteva clipe mi-am amintit ce se întâmplase cu o zi înainte. M-am ridicat rapid din pat și m-am dus direct spre oglindă. Îmi puteam vedea reflecția. Cu ușurare, m-am dus din nou în pat și am început să scriu în jurnal despre toate cele întâmplate, ei bine în visul meu straniu de azi noapte.

Sper că v-a plăcut povestea mea! Oricum, vă rog să-mi spuneți ce părere aveți despre ea în comentarii, indiferent dacă este bună sau mai puțin bună, chiar m-ar ajuta, iar dacă v-a plăcut, vă rog s-o votați:)!DACĂ AȚI CITIT ȘI CEALALTĂ CARTE SCRISĂ DE MINE DESPRE MIRACULOS BUBURUZA SI MOTAN NOIR, FIȚI PE FAZĂ PENTRU CĂ VA APĂREA CÂT DE CURÂND UN NOU CAPITOL!