Haunted ||h.s au |Romanian |

Sixteen

{SORRY FOR ERRORS}

Am observat că nu vreți să șterg povestea "dEVIL" și că vreți next.O să încerc să postez sâmbata sau duminica următoare al doilea capitol, sper să fie așa:)!!La media aveți un gif=)) (că nu este evident :))].

Sper să vă placă capitolul, aștept păreri.Aa da și o să încerc să fac un program, conform căruia o să postez.Gen:- odatăpe lună la dEVIL și Facebook -de două oripe lună la Haunted, Daddy și Cannibal.Și cred că o să postez și la daddy.:)).

Sper că vă merge bine :D vot&com&follow

Smile :)

Păreri/Dedicații/Întrebări

___________________

•CAPITOLUL ȘAISPREZECE•

"24 August, 1924

Sunt aproape două luni de la oribila asasinare a familiei Styles. Crima nu a lăsat în șoc numai micul oraș, Westbrook, ci o intreagă națiune. Timp de două luni cetățenii s-au adunat si au plâns pierderea familiei, urmărind investigarea.

Totuși, după-amiaza trecută, la aproximativ ora 17 și 10 minute, șeful poliției a anunțat că invesțigatia a fost oprită, întrucât nu mai pot fi depistate indicii ce i -ar putea conduce la criminali.

"Cu regret vă anunț astăzi ca invesțigatia în cazul crimei din familia Styles a fost anulată. Credem că vinovatul sau vinovații nu mai sunt in Westbrook, și fară nicio noua pistă pe care am putea să o urmăm suntem nevoiți să incetăm căutarea celor vinovați de o asemenea omucidere" , a anunțat șeful poliției Richard Davies, fără alte comentarii.

Chiar și astăzi, ne intrebăm: cine ar fi putut săvârși un lucru atât de îngrozitor?

Thomas Clark"

Faye a pus  încet jos articolul pe care îl ținea în mână. Deja îl citise de câteva ori, dar erau mult prea multe articole și mereu existau noi informații de asimilat. Totul era atât de copleșitor.

"Deci, făptasii nu au fost gasiți niciodată?"se gândi Faye. Însă, imediat găsi mai multe articole în care se spunea că ancheta a fost închisă după 2 luni de cercetare continuă.

"E chiar interesant să citești despre asta, nu-i așa?" Vocea care se auzi dintr-o dată o sperie pe Faye, ce-și duse instant mâna la piept surprinsă.

"Oh, scuze. Te-am speriat?" Faye se uită înspre ușă unde stătea Chase. I-a zâmbit ușor și s-a apropiat, așezându-se în fața ei.

"Îmi amintesc când am stat să citesc despre casa aceea" spuse Chase, uitându-se la articolele de pe masă. "Ore în șir am stat să citesc articole. Am și uitat să mănânc  prânzul în acea zi" adăugă Chase râzând. Faye se uită prelung la băiat pentru ceva timp, izbucnind apoi fără să gândeasca:

"Crezi în fantome?" Chase își ridică sprâncenele mirat, uitându-se ciudat la Faye, făcând-o să adauge repede:

"Scuze, nu trebuie să raspunzi"

"Nu, nu" spuse Chase, gesticulând pentru a o liniști pe fata. Ramase apoi tăcut pentru un timp. Oarecum rușinată că  l-a întrebat pe Chase despre fantome,Faye a încercat imediat să schimbe subiectul discuției.

"Ok, uh...Spune-mi doar, care este primul lucru care îți vine în minte când auzi de fantome?"

"Păi, mă gândesc la o creatura supernaturală, oarecum malefică" răspunse Chase, făcând-o pe Faye să dea din cap, aprobându-l si încurajându-l să continue.

"Evident, la un moment dat erau oameni normali, și majoritatea probabil și buni. Poate ceva se intamplă cu ei atunci când mor și devin fantome, ceva ce nu pot controla și devin răi"

Faye se holba la  Chase, ușor luată de ce a spus Chase.

Atunci realiză că nu s-a uitat la băiat, al cărui nume era probabil Harry, ca la cineva care a fost odată normal.Era posibil ca Harry să fii fost odată bun?Era ceva în spatele răutății băiatului?Dar cum a fost posibil cu tot sângele, ochii goi și rânjetul malefic?

 "Faye?"o voce a rupt-o din gândurile ei iar atenția i s-a mutat spre Chase."Ai fost tăcută pentru câteva minute"

 "Oh"a fost singurul lucru pe care l-a spus.

 "Ești bine?La ce te gândeai?"Chaise spuse, neluându-și ochii de pe ea.Observă ceva care l-a făcut să se ridice.Merse spre Faye și s-a ghemuit lângă ea."Tremuri"a vorbit încet și și-a pus mâna peste cea a lui Faye.Atingerea a făcut-o să tresară ușor.

Faye și-a închis ochii și expirase adânc.Atingerea caldă a lui Chase vibrase prin tot corpul ei, înlociund răceala din oasele și inima ei.

 "Mulțumesc"răspunse.Și-a despărțit degetele, lăsându-le pe cele ale lui Chase să se împletească cu ale ei.

 "La ce te gândești?"Chase întrebă, făcând-o pe Faye să se uite la el din nou.

 "Eu-"începuse, mușcându-și buza inferioară."Poate am citit prea multe articole despre casă?"adăugă nesigură, trăgându-se din strângerea lui Chase.S-a ridicat uitându-se la Chase.

 "Cred, cred ca ar trebui să plec" spuse și începuse să pună articolele înapoi în cutie, dar Chase a oprit-o.

 "Nu, lasă-mă.Poți pleca"spuse și i-a dat un zâmbet asigurator.

 "Mulțumesc" răspunse și a dispărut din cameră.

Când Faye s-a întors acasă, nu s-a putut ajuta dar s-a oprit în pragul de la sufragerie.Nu îndrăznea să intre, simțea dacă intra acolo  va sfârși alunecând și căzând într-o piscină de sânge.În chimb merse la jumătatea holului și s-a uitat în jur.Nu era complet sigură de ce va face.

Faye și-a mușcat buza, respirând greoi.Ochii ei încă scanau camera, lampa de deasupra capului ei luminând camera cu o lumină slabă.Apoi și-a fixat privirea în față și a luat o altă respirație adâncă înainte să vorbească cu o voce puternică și tare.

 "Harry?"sunetul vocii lui Faye s-a trântit de pereții holului și înconjurând-o cu un mic ecou.

 "Harry?"Faye a repetat."Ești acolo?"se întoarse, aproape așteptându-se să fie în spatele ei.Dar nu este.

Apoi își amintise ce a citit la bibliotecă.Harry a fost găsit la subsol, aacolo este unde sângele lui a fost.Poate subsolul și Harry erau conectați prin aia.

Cu neplăcere, deoarece de la ce se întâmplase în casă și familia Styles, a mers prin sufragerie și în jos pe coridorul pe care a alergat acum 2 săptămâni.S-a oprit în fața ușii care știe că duce la subsol.

Cu o mișcare ușoară, Faye și-a pus mâna pe clanță și întoarse clanța, făcând ușa să se deschidă.Și-a mutat mâinile mai sus și a deschis ușa complet, arătând scările întunecate din spatele ei.

Primul lucru pe care l-a făcut când a coborât scările a fost să aprindă luminile și becul pâlpâie de câteva ori înainte să lumineze subsolul.Lumina lămpii făcuse posibil să vadă pata neagră din mijlocul camerei.

Încet Faye a mers spre punctul întunecat dar s-a oprit.O briză rece a făcut-o să-și încrucișeze mâinile peste piept în timp ce se uită prin subsol.

 "Harry?"spuse."Știu că ești aici."O altă briză rece trecuse prin subsol, făcând-o să tremure."Poate asta este o idee proastă", Faye gândise.

Golul crescuse în stomacul ei, îndicându-i asta.Dar când s-a întors să plece sus, un suspin i-a părăsit gura.

 "Cum de îmi știi numele?"

           ----♥-----