Cora / H.S.

/II/

Melodia pentru acest capitol :
-Where do broken hearts go? - One Direction

II. My Angel.

E o nouă zi. O zi în care voi urmări starul ăsta înfumurat şi plin de el. Doar comportamentul lui în fața presei m-a uimit, dar abia l-am cunoscut. O parte din mine spune că trebuie se aflu la ce se referea fata aia din cafenea.

Stăteam pe canapea în poziție turcească şi savuram cafeaua mea cu lapte. La ce naiba se referea fata aia? Cred că ar fi bine să las subiectul ăsta pentru mai târziu, acum ar trebui să ma relaxez pentru că după voi merge la 'vânătoare'. Am dat drumul la televizor şi am pus cana pe măsuță. Am schimbat canalele până am lăsat pe unul la nimereală.

"Dragi telespectatori, ținem să vă anunțăm că vedeta din One Direction, Harry Styles a bătut un om azi."

Am mărit ochii şi am dat volumul mai tare, toată atenția mra fiind îndreptată spre ecranul mic.

"Acesta se află în spital si este în stare stabilă, dar nu putem spune acelaşi lucru şi despre fanii One Direction care au umplut Twitter-ul cu mesaje. Aici este sfârşitul carierei lui Harry Styles? Sau mai important, al trupei? Rămâneți cu noi pentru mai multe detalii".
Telefonul mi-a bâzăit în buzunar, era Paul.

"Cora! țipă. Dai repede pe canalul 5! "

"Am văzut. Ce naiba l-a apucat? am întrebat uimită de cele întâmplate.

"Le-a povestit băieților că cineva se atinsese de fata lui şi l-a snopit în bătaie" a spus panicat.

"Păi şi-"

"Nu mai e timp de vorbă! Du-te în parc, pe lângă lac, sigur îl vei găsii acolo. Acum!" a țipat furios.

A închis telefonul, apoi am mers pe hol şi mi-am luat cizmele şi paltonul, ținând în mână agenda mea roşie. Am bagat telefonul în buzunar, apoi am ieşit rapid pe usă.

După ce taxi-ul m-a adus la Parcul Central, am intrat şi căutam cu privirea un lac. Am început să înaintez din ce în ce mai repede, căutând lacul. Deja obosisem şi am oprit un om care se plimba.

-Bună ziua! Îmi spunteți spune va rog frumos unde este lacul? am întrebat politicos.

-Trebuie să o iei prin poteca dintre copaci. Mult noroc cu asta, e noroi până la glezne, a spus zâmbind.

I-am mulțumit pentru informațiile date, apoi am luat-o spre potecă. Nu e noroi până la glezne, dar e destul. Am înaintat încet printre copaci, mergând pe potecă. În fața mea am văzut un cârlionțat cu căciulă roşie care arunca cu pietre în lac. Era cu spatele , aşa că nu mă vedea, mai ales că eram şi la o distanță considerabilă.

M-am pus în spatele unui copac cu trunchiul mare, şi am început să scriu.

Subiect: Harry Styles
Locația : La lacul din Parcul Central
Ora : 15:34
Se pare că subiectul aruncă cu pietre în lac. Telefonul îi bâzâie în buzunar şi acesta răspunde nervos. Singurele propoziții pe care le-am putut auzi sunt : "A fost doar o greşeală, nu se va mai întâmpla" , apoi a început să se plimbe dintr-o parte în alta , încruntându-se. "Fie, n-ai decât să pleci!" a spus înainte de a arunca telefonul în lac şi a ofta nervos, trecăndu-şi mâna prin păr.

Am închis agenda, apoi am dat să plec. Înaintam, uitându-mă în spate să văd dacă se întoarce. Dintr-o dată s-a auzit un sunetul crengii care se rupsese sub piciorul meu care i-a captat atenția. S-a întors cu fața la mine, apoi începea să se apropie de mine.