Epic

capitolul 32

— Voi culege flori cu Ned, mai târziu, îl informă aceasta.

Domnișoar Scott, Ned, Hans și Neil fuseseră chemați în Kent, de asemenea. Hillary îl luase pe Ned sub aripa ei protectoare, spre surpiza mamei, astfel încât băiatul era tratat ca un adevărat moștenitor. De multe ori Ben îi spunea că exagera, că trebuia să îl lase pe Ned să-și găsească propriul drum în viață, dar femeia nici nu voia să audă. O înțelegea, la urma urmei; Hillary nu știa cum să se detașeze și empatiza prea tare cu acesta, regăsindu-se oarecum în el.

— Și cu mine nu?, o tachină.

— Nu. Hillary își ridică fruntea și îi atinse bărbia. Tu mă vei ajuta să termin cu invitațiile pentru balul verii...

Și mai era și balul verii, pe care Benjamin îl adora în mod normal, dar asta când nu era pus să îl organizeze. Numai Esther se ocupase de el și ocazional și George. Dar Esther era în Londra, cu soțul ei, iar George și Mary trebuiau să ajungă abia peste trei zile, ca invitați ai contesei. Totuși, pentru a se găsi scăpat de corvoada de a scrie scrisori, Benjamin bombăni:

— Puteai să te consulți cu Esther...

Imediat însă își dădu seama că era o idee proastă, pentru că Hillary îl întrebă:

— Că veni vorba de Esther... O invităm?

— Da.

Nu exista nicio îndoială că Esther avea să rămână sora lui, deși sentimentele ei nu erau fraterne. Ținea prea mult la ea ca să o alunge din sufletul său, iar soția lui înțelesese asta. Nu se putea debarasa de fata pe care o salvase din mâinile unui nebun, chiar dacă aceasta comisese o greșeală pentru care Benjamin se simțea vinovat. Era convins că dacă ar fi fost mai atent cu ea, Esther nu ar fi recurs la o căsătorie atât de scandaloasă. Acum însă era prea târziu pentru regrete.

— Și pe Lovejoy?, continuă Hillary, deși cunoștea răspunsul și era de acord cu el.

— Nu.

— Vor veni împreună, știi asta, nu?

Avea dreptate. Dacă Nick apărea aici și avea să se întâlnească inevitabil cu Mary, lucrurile puteau degenera. Nu era corect față de cumnata lui, iar George nu ar fi putut să îl ierte pentru asta. Domnul Ethel fusese înștiințat că Esther se căsătorise cu Nicholas Lovejoy la o săptămână după ce Ben aflase, iar asta îl făcuse să înnebunească la propriu. Mary în schimb pălise, știind ce însemna asta pentru ea de atunci înainte: Nicholas devenise parte din familie, prin urmare avea să îl vadă la toate evenimentele importante ale familiei. Și, deși încecase să își ascundă neliniștea de Goerge, fâstâceala ei îl făcuse și mai furios pe bărbatul care îi ceruse socoteală lui Esther. Ca lui Ben, Esther îi închisese ușa în nas.

— Nu o pot renega..., se zbătu Ben să spună, pentru că îl durea sufletul la gândul că dacă voia să o protejeze pe Mary și pe Hillary trebuia să renunțe la Esther.

Oricât i-ar fi înțeles sentimentele pentru Esther, pe Hillary o dezamăgea neputința lui de a alege între binele surorii lui și binele surorii ei. Își mușcă buzele și își lăsă capul în jos. O mai spusese și cu altă ocazie, dar și-ar fi dorit ca Jeremy să țină la ea cum ținea Ben la Esther. Amintirea răutății lui Jeremy o urmărea și acum, la o lună de la moartea lui.

— Cum a făcut Jeremy cu mine, vrei să zici?

Discutaseră despre asta de multe ori, de aceea nu voia să reia subiectul. Totuși, uitase să o întrebe un aspect important: