Viata,fara rost [trigger warning]

Capitolul I

Fata plina de dezgust al lui Bethany le provocau dezgust celorlalte fete care nu incercau sa fie prea politicoase.Biata fata,crezuse ca deja trecuse prin toate.Dar era doar inceputul unui adevarat iad pe pamant.Bethany tinea ascuns,sub salteaua patului ei leptopul,telefonul si un caiet.Normal,nu v-as spune ce contine acel caiet,dar cum nu imi pot tine gura inchisa va voi spune.Era un model pe care Bethany visa sa il reproduca luand atitudine,planuia sa-i omoare pe toti care i-au facut viata un cosmar real.Ciudat este,de fapt ca Bethany niciodata nu a scris despre viata ei sociala,pur si simplu despre planurile ei si multe multe ganduri si versuri.Fata chiar credea ca va ajunge cineva.Dar cu trecerea timpului realiza ca nu vrea sa creasca sau sa fie diferita.Gandurile ei se adunau si adunau pana formau cuvantul pe care nu crezuse ca il va pronunta vreodata *Sinucidere*

Pur si simplu acest gand ii dadea fiori,gandul ca ar putea sa se urasca pe sine intre atat ca sa isi cruteze viata la fel ca si parintii ei.Nu a avut niciodata o viata ciudata sau plina de aventuri.Singurele aventuri ale ei erau fictionale,transcrise in versuri si versuri de cantece nemuritoare.

--Citand din caietul lui Bethany--

Just an average girl
She always wore a smile
She was cheerful and happy
Just for a short while.

But now she's older
And things are getting colder
Life's not what she tought
She'd someone had told her

She told you she was down
You let it slip by
But from then on
She kept it on the inside

She told herself she was alright
But she was telling white lies
Can't you tell?
Look at her dull eyes

She tried to stop herself
From crying almost every night
But she knew
There was no chance of feeling alright

The summer came by
All she wore was long sleeves
Cause the cuts on her wrists
Were bleeding trough you see

She had no friends at school
All alone she sat
And if someone were to notice
She would blame the cat

But those cuts on her wrists
They were no mistake
And nobody cared enough
To save her from this self hate

Things were going down
Never really up
And now there she is
Stuck in this stupid rut

She knew exactly what
She had to do next
Just take a chair
And tie a rope around her neck.

--Finalul citarii din caietul lui Bethany--

Daca ar fi avut mai mult curaj probabil ca ar fi devenit ceea ce vroia.Dar ea si-a ales propriul drum.Innecata de sentimentele de depresie care ii acaparau corpul ea abia putea vorbi normal.Vedea in ceata,avea atacuri de panica cu tonele.

Dar cred ca asa era menit sa fie pentru ea.Un proverb vechi.*aka. Citat dintr-un film* spunea "Unele persoane au fost predestinate pentru a se sinucide,restul au pasiune" e ceva de genul

Imi place scaunul ala.Am o pasiune pentru el.Il iubesc.

Doar ca pasiunea lui Bethany era sa se raneasca pe sine.Si trist era ca acesta era lucrul pe care il facea cel mai bine.

Cred ca ar fi cumsecade sa adeveresc felul in care arata Bethany.Avea parul blond cu niste bucle dese,ochii de un albastru murdar si avea o fobie mare mare pentru a manca.Ea se considera grasa desi daca as fi fost in locul ei m-as fi simtit foarte bine la treizeci si trei de kilograme la varsta ei frageda.Eu?Cu mult mai in varsta decat ea.Dar nimanui nu-i pasa deoarece sunt aici sa-i dezvalui povestea plictisitoare si depresiva in  care se poate regasi orice adolescent.Glumeam!

A voastra,

Fata care stie tot (nu am un nume)

Hey,capitol nou csf.Ok,sper ca v-a placut si nu uitati sa va dati cu parerea.K-pa