Idiotul de Alejandro

"Tu vii la mine, Tina!"

** Tina povesteste**

<A doua zi>

Cobor in bucatarie pentru a imi face ceva de mancare. Nu am dat de nimeni pana acum, ciudat.
Imi pun un pahar de suc de portocale si dau să ma intorc in camera cu el. Insa, un piept masiv imi blochează calea si vars tot sucul pe el si pe mine.
Imi ridic privirea si il gasesc pe Alejandro. Dar... Un Alejandro diferit. De data asta fara nicio urma de furie pe fata, insa nici calm. Pare doar... plictisit?
Eu- Imi pare rau.
Alejandro- Uită-te pe unde mergi.
Spune si pleaca. Hm? Ciudat de calm.
Ma duc in camera să ma schimb de haine si primesc un mesaj de la mama.

__________________________
Mesaj: Mamii💜💜💜
Iubita mea, suntem la spital. Matteo nu se simte deloc bine😞. Am plecat de dimineata in speranta ca doctorii ii vor găsi cauza, insa tot aici suntem. anunta-l tu pe Alejandro🙈, m-a rugat mama lui să iti spun să ai grija de el. El isi iubeste foarte mult tatal😣. Nu il lasa să vina aici! Te rog, fa asta pentru mine❤️!
Eu: Ok..❤️😶
__________________________

Imi pare rau pentru Matteo, dar nu imi convine ca acum trebuie să stau dupa Alejandro. Cu toate astea, nu vreau să fiu nici un om rau. Asa ca ma duc la el.
Bat la usa si abia dupa cateva secunde imi deschide usa.
Alejandro- Ce vrei, Tina?
Eu- Să stau cu tine. *zambesc*
Alejandro- Dispari.
ARE SI TUPEU?!
Eu- Nu.
Intru pe langa el in camera si ma așez in pat. Ceva imi deranjeaza spatele, asa ca ma uit pe ce m-am asezat. Era cartea mea.
Eu- Hm, se pare ca dormi cu ea?
In tot acest timp Alejandro nu s-a mișcat din usa si doar se holba la mine.
Alejandro- Iesi.
Eu- Nup.
Alejandro- Acum.
Eu- Mai incolo.
Alejandro- Vrei să ma lasi in pace?!
Eu- Poti să imi accepți ajutorul?! Nu vezi ca incerc să stau cu tine cat tatal tau este la spital?!
Ups, se pare ca m-a luat gura pe dinainte...
Alejandro- Poftim?!
Ma ridic repede din pat inainte ca el să fuga si inchid usa cu cheia.
Scot cheia din usa si mi-o ascund in sutien.
Alejandro- Da-mi cheia!
Eu- Nu.
Alejandro- Inceteaza să te mai comporți ca o copila si da-mi nenorocita aia de cheie!
Eu- Mama ta a spus să nu te las să pleci! Ori stai linistit ori tipi la mine! Poti face ce vrei, cheia nu o vei vedea!
Alejandro- Esti tu sigura de asta?
Eu- Nu ai îndrăzni!
Alejandro- Nu am timp de asta. Da-mi cheia aia si o dam la pace.
Eu- Degeaba vorbesti, nu o să vezi nici o cheie.

Dintr-o data ma arunca in pat si se pune peste mine amenintator.
Eu- C-ce faci?!
Alejandro- Imi dai cheia?
Eu- Lasa-ma in pace!
Alejandro- Tu esti cea care nu ma lasa! Te-am ignorat toata dimineata, nu m-am mai jucat cu tine, nu te-am mai tachinat, nu mi-am mai batut joc de tine! Tu vii la mine, Tina!

Are dreptate. Eu vin la el. Eu accept toate astea. Eu sunt cea care e de vina in toata povestea asta. Insa nu il voi lasa să iasa. Chit ca nu il suport. I-am promis mamei...
Imi iau inima in dinti si fac singurul lucru care imi vine in minte să trag de timp.
Ma uit urat la el iar el nu intelege de ce. Ii trag capul mai aproape cu mainile si... imi lipesc buzele de ale sale.
Cu toate astea, pana la urma fac ceea ce a facut si el. S-a jucat cu mine. Nu e mare chestie. Nu simt nimic pentru el.
Nimic.
Absolut.... nimic!
Imi raspunde repede la sărut ceea ce ma face să ma retrag, insa nu ma lasa, întorcându-ma in asa fel incat acum sunt deasupra lui, sărutându-l. Si Dumnezeule, italienii saruta mult mai bine decat orice alt roman!
In timp ce ne sărutăm Alejandro schița cateva zâmbete.
Alejandro- De ce te joci cu mine, Tina?
Ma retrag din sarutul care inca mai continua si ma dau jos de pe el.
Eu- Tu nu faci acelasi lucru?
Alejandro- Stii ce am facut eu?
Eu- Hm? Ce mai exact?
Incepe să râdă si imi arata mana. Nu inteleg ce imi arata pana nu isi deschide pumnul. CHEIA?!
Eu- CAND AI LUAT-O?! CUM?!
Alejandro se ridica lejer din pat îndreptându-se spre usa.
Alejandro- Nu stii nimic despre baieti. Si mai ales, nimic despre corpul tau.
Eu- Esti sigur?
Alejandro- Ai simtit cand ti-am atins sânii?
Dumnezeule, ce fac?! De ce fac asta? Da, da. I-am promis mamei. Dar... Agh!
Eu- Nu prea, mai incerci odata?
Alejandro- Ce ai de gand?
A, cu siguranta nu am niciun gand de a-ti fura inapoi cheia si chiar vreau să fiu pipaita de tine, pentru ca de ce nu!
Eu- Daca nu ai tupeu, asta e. Pleaca.
Spun si ma ridic din pat, ca in caz ca va deschide usa, să fug inaintea lui pentru a nu-l lasa să intre in masina.
El vine langa mine si din nou ma lipește de perete. Incep să il studiez să vad unde a pus cheia, insa fix cand ma uit in jos il vad cum si-o ascunde in... pantaloni.
Eu sunt cumva blestemata? De ce mi se intampla mie asta?
Alejandro- Nu ai cum să imi iei cheia, Tina. Inceteaza cu joaca.
Dintr-o data se aud niste bătăi in usa camerei.
Ella- Alejandro, esti aici?
Oh da, sunt blestemata.
Alejandro se duce si deschide usa.
Ella- Alejandro, stii cumva unde este Ti-.... Oh, era aici. Cu... tine, cu usa inchisa.... Hmm, copii? Aveti să imi spune-ți ceva?
In cateva clipe apare si mama. Iar pe fata ei apare un zâmbet mult prea mare cand ma vede.
Mama- Tina, te-am cautat peste tot.
Alejandro- M-a ajutat cu un proiect.
Ella- Alejandro, e vara.
Alejandro- Proiect de vara.
Ella- Cu usa inchisa?
Alejandro- Nu voiam să intre Angel.
Mama- Nu stiam ca aici proiectele se fac lipite pe pereti.
Alejandro se uita la mine îndemnându-ma cu privirea să zic ceva.
Eu- Pai... acum trebuia să ne apucam.
Ella- Abia acum? Dar sunteti cam transpirați. Păreți de parca ati facut deja cel putin 5 proiecte.
Ambele mame incep să rada. Cu siguranta il cred pe Alejandro, care dupa cum pare, nu cred ca si-a facut vreodata vreo tema.
Renunt să mai vorbesc asa ca ma duc spre camera mea.