Glasul Mierlelor

II. Blestemul Mierlelor

În încercarea lor de a gasi drumul spre parintii Irinei copiii auzira o mierla dintr-un copac ciripind.Samuel si Irina s-au întors imediat deoarece nici fata , nici baiatul , nu mai vazura o mierla de foarte mult timp .Mierla începea sa cante din ce în ce mai tare de parca încerca sa le transmita ceva . În cateva secunde copiii s-au trezit înconjurati de un stol de mierle , fiecare mierla stand pe cate o creanga din copacii înverziti.
Crezand ca au halucinatii ,Samuel si Irina au încercat sa fuga de acolo , dar parca ceva îi atragea de locul acela . Destul de speriati ,dar si foarte curiosi despre ce se întampla , s-au apropiat cu pasi mici de pasari , pana au ajuns în mijlocul cercului creat de acestea .În acel moment copiii au închis ochii si au încercat sa se concentreze. Mierla mama încerca din rastputeri sa le ceara ajutorul . Samuel si Irina au stat ceva timp absorbiti de cantecul minunat al mierlelor ,pana cand ,usor,usor,cantecul lor s-a transformat în cuvinte omenesti .
Mierla mama încerca sa le povesteasca trecutul lor si despre blestemul aruncat peste mierle. Aceasta a spus ca acum 1000 de ani , cativa si cateva din stramosii si stramoasele lor cantau la casa unei femei vrajitoare în fiecare dimineata pentru a îi absorbi o parte din puterile magice întunecate si pentru a le transforma în puteri magice bune. Despre mierle se spune ca sunt slujitoarele naturii ,iar aceasta zicala este foarte adevarata pentru ca pasarile cantau la casa vrajitoarei rele cu scopul de a o împiedica din aducerea iadului pe Pamant.Dupa foarte mult timp , vrajitoarea si-a dat seama ce se petrece si ce plan au mierlele ,iar în acel moment le-a blestemat.
Blestemul suna astfel : la fiecare 100 de ani , daca nu va exista unul sau mai multi oameni blanzi si buni la suflet , care sa sune din fluierul magic fix în ziua cand se împlinesc 100 de ani de la ultima suflare ,mierlele îsi vor pierde glasul pe vecie.Mierlele le au aratat copiilor ca undeva, exact sub ei exista o harta , îngropata adânc în pamant , indica exact traseul pe care trebuie sa-l parcurgi pentru a gasi fluierul . Dupa fiecare data cand o fiinta umana sufla din acel fluier,acesta devine invizibil si îsi gaseste o noua ascunzatoare. Harta aceasta exista deoarece atunci cand vrajitoarea cea buna a auzit de blestemul aruncat asupra mierlelor a fost foarte îngrozita.Pentru că în acele vremuri magia ei nu era suficient de puternica , aceasta nu putu sa faca blestemul sa dispara ,însa încercă sa m-ai îmbuneze situatia. De aceea exista harta care îsi schimba traseul ,la randul ei , în functie de locul ascunzatorii fluierului.
Samuel si Irina nu au stat mult pe ganduri si au început sa sape sub pamant pentru a gasi harta magica . A durat ceva timp , însa într-un final au gasit-o.

Pe harta erau scrise urmatoarele randuri :

În drumul spre salvarea dragelor prietene ati pornit,

Salvandule glasul nemaipomenit .

De vreti s-ajungeti la fluierul aurit ,

Spre calea alba ati pornit .

Și dintr-o data va sare-n cale,

Un paznic pus de cea mai rea vrajitoare.

Cand veti iesi învingatoare,

Sa mergeti la FANTANA MARE .

Acolo apa sfanta s-o beti ,

Dar nu stati mult ca mai aveti .

Luati-o usor spre muntii înalti,

Unde un munte nu a stat.

Într-un final ajungeti bine ,

Langa valurile caline.

Mișcați-va cat mai puteti,

Ca din parti vin tripleti .

Dar totul e cu susu-n jos,

Nu va speriati, ca-i periculos.

Cand fluierul îl veti găsi,

Soarele va asfintii .

Iar voi suflati atat de tare

Încat energia neagra dispare.

Dupa ce Irina si Samuel au citit instructiunile care erau scrise pe harta , acestia au observat o carare alba unde au pornit încrezători.