Regatul Inimilor de Gheață

Capitolul 63 ~ Volumul 2

David si satra lui deja mi-au trimis de veste ca vor informatiile. Andrew a disparut, ma gandesc ca sinteza aia e gata. Merg pana in camera lui si intorc cam tot dulapul pe dos. Deschid sertarele, insa nu dau de informatiile alea. Andrew, ce ai facut cu ele? Deschid dulapul plin de haine si incep sa caut inclusiv in cizme.

Mirarea mea se adevereste cand dau de o cutie prafuita in fundul dulapului. O iau si suflu usor asupra ei. Privesc incuietoarea mica si incerc sa o deschid. Mereu ma bag unde nu imi fierbe oala, si chestia asta tocmai s-a adeverit din nou: bineinteles ca e inchisa.

- Alteta Voastra?

Imi indrept privirea inspre usa si il vad pe Andrew gafaind, privindu-ma socat de ceea ce fac.

- Ce e asta? intreb eu aruncand cutia veche in fata lui.

Andrew inghite in sec si se uita la mine socat. Deodata, se pune in genunchi, iar eu stiu ca are ceva important sa imi spuna.

- Unde sunt informațiile pe care ti le-am dat?

Andrew scoate informatiile de sub pelerina si mi le arunca in fata.

- Ai dat conspectul spionilor?

Andrew incuviinteaza rapid.

- Atunci... ce e cutia asta? intreb eu răspicat pentru a doua oara.

- Alteta Voastra... eu...

- De ce gafai? intreb eu putin derutat.

Inca incerc sa inteleg ce se intampla. Stiu ca Andrew s-a cam distantat de mine in ultima perioada, insa nu as fi crezut niciodata ca mi-ar ascunde ceva.

- Am fugit... sa va anunt ...

S-a oprit brusc. Efectiv urasc cand face asta.

- Continuă! tip eu, dar imi dau seama tarziu ce ton am avut de fapt.

Nu mai spune nimic, doar scoate din buzunar o scrisoare mica. Ma apropii de el si i-o smucesc din mana. Sper din tot sufletul ca nu e nimic grav...

Dustin,

Imi pare nespus de rau, insa am nevoie de tine. Nu credeam ca o sa ajung sa iti scriu asta, insa e prima oara in viata mea cand ma milojesc de cineva asa. Trebuie sa gasesti o cale sa salvezi oamenii. Mor oamenii pe capete din cauza acelui Trandafir nenorocit. Tu esti singurul capabil sa salvezi oamenii. Daca incep sa moara cei din regatul inghetat, chiar crezi ca cei din regatele calde vor mai rezista? Dustin, trebuie sa gasesti o cale...

- Tata ti-a dat asta, nu-i asa?

Pe obrazul lui Andrew se prelinge o lacrimă. Nu inteleg, ce vrea sa reprezinte aia?

- Andrew? il strig eu, dar el nu prea pare sa ma auda.

Sunt atent cum isi vâră mana in buzunar si scoate o cheita mica ruginita.

- Abia ce am aflat! spune el ragusit si foarte incet.

Smucesc cheia disperat si deschid cutia. In aceasta, se afla un bilețel. Il iau si incep sa citesc:

E nevoie de sacrificiu. Pentru a putea salva oamenii, e nevoie de sacrificiul dragonului care e esenta vieții. Esenta sperantei. Printesa Angel.

Fata mea mi se lungeste. Cred ca o sa fac infarct. Trebuie sa imi sacrific sora? Nu, nu voi face asta nicicand. Sa moara toti, eu nu o pot face. Angel nu va muri.

- Cati mai stiu despre asta? intreb eu incet, prea socat ca sa fac altceva.

- Doar Alteta Ta si eu...