Ashton nu plângea. Nu, prin ochii lui, norii se hotărâseră să-și trimită ploaia pe pământ. Stătea singur, in acelaşi scaun ponosit din dreptul ferestrei, asteptând-o.
Bibliotecara il privea tăcută. De ce plângea un tânăr aşa de frumos? Ce se ascundea in sufletul lui? Il vedea zilnic, și brusc și-a amintit că de mult nu-l mai văzuse singur. Întotdeauna era însoţit de fata blondă cu rucsacul negru.
- Poţi să vii puţin? a întrebat ea. Ashton și-a ridicat capul către ea, după care și-a trecut o mână prin părul buclat și s-a ridicat, îndreptându-și pașii către birou. Ştiu că nu e treaba mea, dar de ce e un băiat aşa frumuşel ca tine cu lacrimile pe obraz? E vorba despre fata blondă?
Ochii lui Ashton s-au mărit de uimire, iar buzele au început să-i tremure și nu a reuşit decât să dea aprobator din cap. Bibliotecara a oftat.
- Să-ţi dau un pont, atunci când fetele se ceartă cu iubiţii, nu contează cine a greşit, ele întotdeauna așteaptă ca băieţii să le sune, aşa că pune mâna pe telef-
- Nu am telefon, a şoptit Ashton.
- Oh, ai numărul ei măcar? Băiatul a clătinat din cap. Și, uhm, cum păstraţi voi legătura, prin bileţele? a râs ea, însă Ashton și-a păstrat figura serioasă. Permite-mi să te ajut, a spus aceasta scoţând un registru de sub birou. Are abonament, asta înseamnă că și-a lăsat și numărul de telefon...a fost aici acum două zile...uhm...să-mi amintesc, a returnat...asta! Da, am găsit-o, Lilian Park. Vrei să o sun?
Ashton a zâmbit și a dat aprobator din cap. Era fericit. Avea să-i audă vocea.
- Poftim, a spus bibliotecara întinzîndu-i telefonul. Ashton l-a apucat cu mâinile tremurânde și l-a aşezat temător lângă ureche, a ascultat sunetul ciudat, apoi a auzit o respiraţie in celălalt capăt al firului. Bibliotecara i-a făcut semn să iasă afară, aşa că a deschis grăbit ușa și a ieşit, lipindu-și spatele de peretele umed.
- Alo? a auzit-o spunând, era vocea ei, era Lili a lui.
- Uhm, sunt Ashton, a spus grăbit, iar din celălalt capăt s-a auzit un suspin.
CITEȘTI
Biblioteca
Teen FictionLui Ashton îi place să observe lucruri, însă nu rămâne mult timp atent asupra lor. De asta sunt convinși toți. Niciodată nu s-a putut concentra, însă zărindu-i părul blond, ghiozdanul negru și carnețelul de care nu se despărțea niciodată, a început...