Psihopat cu suflet

5

De la întâlnirea cu Laurent trecu câteva ore iar fata stătea întinsă în pat neavând ce face. Dorea sa îl sune pe Eriko dar știa ca azi avea muncă și era foarte ocupat așa că se ridică din pat, îmbrăcat un hanorac negru și niște blugi cu talie înaltă că mai apoi să își prindă părul într-un coc și luând banii și telefonul. Înainte să iasă auzi strigatul lui Yeorma de pe hol și ieși rapid înghițind în sec când îl văzu în camera să pe punctul să închidă ușa iar în fața lui un bărbat de înălțime medie, îmbrăcat într-un maiou alb și pantaloni sportivi, purtând ochelari și având păr blond spre șaten.

Pe hol își mai făcu apariția doamna Cybele, Hróke și încă un bărbat înalt cu parul roșcat având un breton și părul drept, ochii lui fiind albaștri aprins și având mai multe găuri în urechi și piercing in nas și sprânceană. Fata tresări scurt și făcu câțiva pași mici înapoi în camera să.

—Yeorma ce tea apucat, sperii față acum! Zice aproape țipând femeia cu părul cărunt așezându-si mâinile pe șolduri.
—Nebunul acesta a venit la mine la cameră și ținea un cuțit în mână de parcă voia să mă injunghie, spune Yeorma cu greu abținandu-si nervii și închizând-și ochii respirând adânc.
—Amyr, dracu să te ia. Marș în camera ta și dă ce ai în mână, gândește-te la ce mai faci pe aici, îl mustră femeia luând mai apoi cuțitul de bucătărie din mâna lui iar bruneta înghiți în sec fiindu-i acum din ce în ce mai frică de acest loc.
—Cine e tipa asta frumoasă? Se auzi brusc vocea roșcatului ce o privea țintă pe Celeste încă de când acesta ajunse aici.
—E-ea e Ce-Celeste, zice cu un zâmbet enorm băiatul cu păr albastru clipand des.
—Ce nume frumos ai Celeste, Eu sunt Faoląn, zice băiatul apropiindu-se de aceasta
—D-Deasemenea, zice aceasta ușor bâlbâit din vina fricii apărute de nicăieri ce o avuse acum.
—O, draga mea calmează-te te rog frumos. Asta nu se întâmplă des pe aici, pur și simplu Amyr e pe valul lui încearcă să o calmeze femeia punându-si mâna pe brațul fetei.
—Totul e okey...eu mă duc până la magazin și să mă plimb prin împrejurimi, zice aceasta cu greu incercand să își păstreze calmul afișând un zâmbet fals.Trecând rapid pe lângă cei trei aceasta se îndreaptă spre ieșire apoi coborî câteva scări de la ieșire.

Femeia o petrece cu privirea și apoi se uita spre ușa bărbatului cu tatuaje și își dă ochii peste cap având o experesie a feței destul de rece.

—Ocupați-vă de ăsta, deja îmi stă în gât existența lui, zice aceasta cu jumătate de glas.
—Bine doamnă, spuse Faoląn apoi se uită spre fratele său ce zâmbind sinistru dădu afirmativ din cap.

Femeia făcu pași apăsați spre cabinetul său în timp ce gemenii bătu la ușa lui Yeorma și când acesta ieși enervant, primi un pumn în față din partea lui Faoląn și Hróke lovindu-l cu capul de perete că mai apoi să îl ia pe sus spre etajul al doilea al căminului iar Amyr ieși din cameră să șteargă  sângele ce rămase pe podea.

Între timp fata se plimba plină de gânduri printre clădirile înalte și monotone până ieși spre o stradă mai largă. În fața ei aflându-se o fată cam de vârsta ei blondă cu vârfurile parului vopsite în turcoaz, având ochii verzi și fiind mică de înălțime fiind ușor iritată și tristă în același timp, tastând ceva pe telefon.

—Alo, bună ziua, secția de poliție?... Va rog frumos, ma adresez deja pentru al douazecelea caz deja și voi nu reacționați în niciun fel... M-am saturat deja să găsesc atâtea cadavre pe aici, aveți și voi simț omenesc... Bine, voi aștepta, o zi bună, spune fata închizând telefonul și punându-l în buzunarul hanoracul trecându-si mâna prin păr și oftând nervos.

Bruneta o privi nedumerita și șocată în același moment, apoi nesigură merse în direcția fetei ce acum păru' fi mai calmă.

—Hei...scuze dacă te deranjez dar ce s- întâmplat? Întreabă Celeste uitându-se curios spre blondă.
—Bună... Ești nouă pe aici, nu-i așa? Întrebă aceasta arcuindu-și o sprânceană.
—Cam da, m-am mutat ieri aici.
—Păi, aici în această regiune au avut loc douăzeci omoruri de motani și toți au fost lăsați pe stradă. Eu și mulți oameni de aici deja ne-am saturat să vedem  acele cadavre  într-o stare destul de dezgustătoare, zice fata având o expresie a feței dce arăta cât de scârbită de situație era, punându-si mâinile în sân.
—Ou, îmi dau deja seama cât de nesuportabil poate fi, înainte în orașul meu asta se întâmpla foarte rar, apropo eu sunt Celeste.
—Noroc de tine, mai bine rămâneai acolo îți spun eu. Eu sunt Hekate încântată de cunoștință, zice fata părând acum ceva mai calmă.
—Ai un nume interesant,spune bruneta uitându-se la blondă zâmbind slab.
—Știu și al tău e destul de mișto. După ce vor veni poliția de pază și le voi explica cum stă treaba vreu să îți arăta orașul? Întrebă fata.
—Sigur că nu sunt contra chiar mi-ar face placere, zice fata.

Aceste două mai schimbă câteva vorbe pentru a se cunoaște mai bine înainte să ajungă poliția de pază aici.

—Poate măcar acum această cauză vă va atrage atenția, zice blonda punându-si mâinile în sân nemulțumița uitându-se la femeia și bărbatul din fața ei.
—Unde e cadavrul? Întreabă oftând femeia iar Hekate arătând spre un pachet negru deschis  iar femeia aplecându-se spre acesta și trăgând într-o parte de o parte a pachetului dezvăluind un motan alb acum pătat de sânge, cu ochii scoși și fiind ne proporțional. Polițista privi puțin cadavrul apoi se ridică.

—Scuzați-ne doamna pentru deranjul provocat, în curând cadavrul acesta nu se va  mai afla aici.
—Sper su eu asta dar cel mai mult imi fac griji fiindcă în multe seriale și filme  criminale, acesta începe parcă să anunțe oamenii prin omorârea animalelor...să nu ajungă și la oameni, spune blonda înghițind în sec
—Domnișoară totul va fi bine, nu vă faceți griji din vina unor seriale relaxați-vă și ocupați-vă cu treburile voastre. O zi bună domnișoarelor, zice femeia între timp ce bărbatul puse atent cadavrul bietului animal într-o cutie neagră iar mai apoi duse aceasta cutie în portbagajul mașinii de pază, cel mai probabil să îngrope motanul la cimitirul animalelor din oraș.