Capitolul I

33.4K 1.1K 46
                                    

Telefonul meu suna. Ih! Oare cat e ceasul? Mi-am ridicat capul pe de perna si am observat ca afara inca era noapte. Era ora 6 dimineata. M-am uitat sa vad cine ma apela . Un apel ratat de la mama si unul de la Daniel. Nu aveam chef de nici unul . Mai aveam timp sa dorm o ora. Mi-am asezat capul iar pe perna. Si , nu cred ca au trecut 5 minute , telefonul meu suna din nou. De data asta nu ma mai apela nimeni era doar alarma . Chiar era ora 7. M-am ridicat din pat si m-am dus in baie. M-am uitat in oglinda si mi-am zis:

- Astazi e ziua nuntii tale , trebuie sa zambesti Rachel.

    M-am intors in dormitor si m-am imbracat repede cu ce am gasit. Trebuia sa ma duc acasa la mama si la tata pentru ca acolo aveam rochia si acolo vor veni si o parte din invitati. Nunta se va tine la catredala Saint Patrick iar petrecea de dupa ceremonia religioasa la restaurantul Costa Pacifica. Nu stiu mai multe pentru ca nu eu m-am ocupat de organizarea acestei nunti. Mama mea si cea a lui Daniel au facut-o. Rochia de mireasa mi-am ales-o singura, cred ca e singurul lucru pe care l-am facut pentru nunta asta. Nu stiu daca este o rochie sofisticata sau de fite , cum ar zice uni , era o rochie care pe mine arata bine si atat. 

 Telefonul meu suna din nou. Mama. Trebuia sa ma grabesc. Nu i-am raspuns pentru ca ma asteptam sa  tipe ca nu i-am raspuns prima oara si nu vroiam asta.

 Am iesit afara din cladirea unde se afla apartamentul meu si am urcat intr-un taxi. New york-ul era mai aglomerat ca niciodata.           In cele din urma am ajuns in fata casei parintilor mei. Am coborat si am fost intampinata de bona mea . O femeie la vreo 40 si ceva de ani care ma cunostea de 1000 de ori mai bine de cat mama. 

- Rachel , scumpo , esti pregatita?

- Cred ca stii raspunsul meu.

- Te asteapta toata lumea sus.

- Multumesc, Donna.

   Am urcat sus in livingul de ocazii al familie. Era toata lumea aici. Mama , tata , matusi , unchi , oameni pe care nici macar nu ii cunosc si niste prieteni. Nu am o prietena cea mai buna sau ceva de genul asta sunt doar eu si atat. Am fost intampinata si pupata si felicitata. A trebuit sa multumesc politicos si sa zambesc. Mama era putin nervoasa pentru ca nu ii raspunsesem la telefon dar incerca sa se abtina. Timpul a trecut repede si s-a facut ora 10. Cosmeticiana si hear stylist-ul au ajuns si ei. Ceremonia era la ora 3 deci nu eram grabiti de timp. Am urcat in camera mea si pe umeras statea atarnata rochia alba de mireasa. M-am apropiat si mi-am trecut mana incet peste ea. Era rochia pe care se presupunea ca o v-oi purta in cea mai fericita zi din viata mea. Doar ca ... nu eram trista dar nici fericita ziua asta era ca una normala pentru mine. Nu eram emotionata si nici nu aveam de gand sa fiu. Era doar Daniel ... Am tras are in piept atunci cand usa camerei mele s-a deschis. Paul a intrat pentru a ma coafa. M-am asezat pe scaunul din fata oglinzi si priveam cum isi face meseria. O coafura simpla care impreuna cu voalul meu lung o sa arate sofisticat. Apoi machiajul , unul natural si simplu care sa imi scoata in evidenta ochii albastri. Acum ca eram gata , m-am uitat la ceas ora 1. Ce repede trecusera timpul. M-am ridicat de pe scaun si am ramas singura in camera .  M-am apropiat iar de rochie si de data asta am pus-o pe mine . Am cerut sa ma imbrac singura pentru ca tot singura aveam sa merg in casnicia asta. Nu eram adepta unei casnicii bazate pe dragoste , nici nu stiu daca credeam in asa ceva. 

   In cele din urma eram gata. Am coborat scarile una cate una. Imi era greu sa le cobor din cauza volumului rochiei. Mi-am aruncat privirea la tata. Avea ochii umezi , semn ca era foarte emotionat. Am zambit . Eram fericita ca-l vedeam pe el fericit.

Love and ObligationUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum