Am scris poezia asta în urma vizionării unui film impresionant. Și fiindcă mi-a plăcut atât de mult, iată că vă zic și vouă numele lui. Kelebegin ruyasi. Este un film turcesc din 2013, dacă aveți prejudecăți legate de limbă/nație, atunci lăsațile deoparte, fiindcă filmul e mai mult decât frumos. Și-acum poezia:
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
Și ciripitul ar înceta,
Și florile s-ar îndepărta,
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
Am lăsat în urma mea
Un nume imprimat pe-o carte,
Și plâng de dorul acelor zile,
Căci m-ați uitat prea repede.
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
V-aș judeca o clipă,
Căci nu veți putea-nțelege
Ce-nseamnă să fii uitat.
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
Și ploaia ar înceta,
Și luna ar lipsi din cer,
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
Din neant, cu ochii mari și goi
Privesc pe-ai voștri ochi străini,
Căci nu vă îndurați nicicând
Să vă aduceți puțin aminte.
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
V-aș frânge sufletul,
Îmbrățișându-vă de dor -
Dacă m-aș gândi de două ori.
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
Să scriu un ultim stih, al meu,
Să pot să gust eternul amintit,
De m-aș trezi din somnul ăsta lung...
De-ar fi să mă trezesc din nou,
Aș mai scrie un poem,
Să vă mai dau înc-un motiv -
Să mă uitați din nou.
YOU ARE READING
MOLECULE (poezii)
PoetryO antologie nouă cu poezii. Simțiți-vă liberi să citiți. Să simțiți. Să descoperiți mesajele ascunse.
