Înghit în sec și-mi zic să stau cuminte,
căci doar cuvinte zac de-a lungul zidului
cuvinte goale de simțăminte bune și pline,
pline ochi cu muguri de ură și gând rău.
Parcă ieri urlai la mine cu o gură de gheață
în faianță se zbăteau cuvintele tale,
să fi fost chiar ieri ziua în care mă izbeai în față,
pledoarii nemernice cădeau, vuiau fără de viață?
Dar azi e azi, e ziua de maine și de ieri,
și doar cuvinte au rămas în urma trupului tău transparent,
e gheață, și numai gheață va rămâne-n suflul meu,
căci goale-au fost, cuvintele, mereu.
