ᴍᴏᴍᴇɴᴛᴇ ᴀʟᴀᴛᴜʀɪ ᴅᴇ ᴇᴀ

40 5 0
                                    

O simplă seară de joi. Una ploioasă. Pe ecranul ceasului indica ora 19:34 iar afară deja era întuneric.

Această seară am decis să o petrec alături de persoana dragă mie.
Maia. Nu eram împreună de cine știe ce mult timp. Doar 4 luni de relație. Însă o relație perfectă.

Ca în fiecare relație, pătrundeau unele certuri nesemnificative, însă nici un cuvânt sau nici o persoană nu ne putea supăra decât pe moment.

Cu fiecare zi, oră, minută petrecute alături de ea, mă simțeam în al nouălea cer de fericire.

Era unica persoană din acest oraș care mă putea scoate din momentele de depresie, și pentru asta îi mulțumesc.

Stăteam ambii pe canapeaua din piele neagră din salon concentrați pe ecranul televizorului.

Păi ea era. Cât despre mine, eu eram cu ochii pe chipul angelic al ei. bucură faptul că la fiecare scenă mai înfricoșătoare, se agăța de brațul meu ca un copil mic.

După ce filmul s-a terminat, m-am ridicat și eram gata să zic "acum trebuie să strângem", însă când am văzut-o pe jumate adormită, nu am putut sa zic decât "du-te sus și pregătește de somn".

A încercat ea să-mi zică ca vrea să ajute însă până la urmă a plecat încet în dormitor.

A durat un pic până am reușit să curăț salonul. Ziceai că au mâncat sute de oameni.

M-am uitat la oră, iar el mă anunța în scurt timp va fi ora 1. Am fugit repede în duș, relaxându-mi mușchii un pic.

Am ieșit din cabină, iar obișnuitele mele haine de somn mă așteptau. O pereche de pantaloni de trening și un tricou negru mă făceau să mă simt în largul meu.

Îmi spăl dinții și după ce am privit scurt reflecția din oglindă, am zâmbit și am ieșit repede ca să văd ce face îngerul din cameră.

Înfășurată toată în cearșafuri imaculate doar părul ei negru o scotea în evidență. Cu zâmbetul pe buze, mă culc lângă ea.

Ma uit pentru ultima dată la parul ei negru, cu firele negre pe chipul ei alb, la buzele ei rozalie și genele lungi, după o îmbrățișez adormind cu persoana iubită în brațele mele.

Un capitol editat

«« real feelings doesn't die overnight »»Where stories live. Discover now