Masca lui Blake

Cap. 93

- Brook, oftă el.

- Vreau să vin cu tine!

- Nu pot să te las să faci asta.

- Pot să intru la facultate și în Columbia, putem fi împreună.

- Tu nu înțelegi, tata nu va accepta niciodată să te aduc acolo. Nu te vrea acolo. Îți va face viața un calvar. Clanul e ceva sacru pentru noi, nu putem renunța la el. Iar eu sunt următoarea căpetenie a clanului, tata a obosit.

- Tatăl tău și-a dus acolo femeia. Se fac diferențe?

- Brook, tu nu ești femeia mea, nu-mi aparții și niciodată nu-mi vei aparține, nu ești un obiect, ești o ființă umană cu drepturi de alegere.

- Atunci aleg să fiu cu tine. Ce trebuie să fac ca să intru în acea casă? Ce condiții trebuie să îndeplinesc?

- E complicat. Înțelege, nu pot să te duc în casa aceea.

- Încerc să fac tot ce pot și acum am înțeles..tu nu mă vrei lângă tine!

- Încetează, Brook! Normal că te doresc și că te vreau lângă mine, însă vreau să te protejez. Locul tău nu e acolo, încerc mereu să-ți explic.

- De ce? Pentru că e mult prea periculos pentru mine?

- Da și mi-e teamă, Brook, că nu te voi putea proteja întotdeauna. Nu mi-aș putea ierta să ți se întâmple vreodată..ceva.

- Nu se va întâmpla. Nu trebuie să locuiesc în casa clanului. Pot să stau undeva în Bogota, să ne vedem doar când poți. Dar nu mai vreau să stau departe de tine, Axl. De ce să nu avem curajul să luptăm pentru ceea ce iubim?

- Dă-mi timp să mă gândesc la asta.

Ne-am continuat drumul în tăcere, nu înțelegeam de ce îi este atât de greu să accepte situația. Vreau să vin cu el și punct. Bineînțeles că nu am câștigat concursul din tabără, Minnie și J.J s-au bucurat de câștig. Eu și Axl am ieșit pe locul patru, nu e nici de mirare, la cât de mult timp am zăbovit, vorbind despre noi și tot nu am ajuns la un numitor comun.

 În acea seară, ne-am așezat cu toții în jurul focului de tabără. Mă simțeam tristă, iar pe Axl distant. Asta până când, a venit lângă mine și mi-a acoperit spatele cu jacketa lui. Uneori aveam impresia că parfumul lui Axl e impregnat în pielea mea. Îl purtam mereu cu mine, îl adoram. Of, îl iubeam atât de mult și abia acum realizam asta, pentru că îmi fusese atât de dor de el.

- Ești bine? mă sărută pe obraz și mă cuprinse cu brațul. Inima îmi bătea cu putere știindu-l acolo lângă mine.

- Da.

Nu aveam nevoie de cuvinte, știam ce simte, însă îmi doream să știu ce va fi cu noi pe viitor sau dacă există un noi. Era ciudat, acum câteva luni nici nu îmi trecea prin minte să-mi doresc atât de mult o relație și să vreau să mă gândesc la viitor, dar acum de când îl cunosc pe Axl și am realizat ce însemn eu lângă el și ce înseamnă el pentru mine, nu pot să nu mă gândesc dacă în viitor vom fi noi, aceeași de azi, dar mai maturi.

Se auzi un sunet strident, Taylor lovea o sticlă cu un băț.

- Vreau să țin un toast! Profit de ocazie că sunteți cu toții aici. Mai sunt câteva zile până la nuntă, iar eu și Abby vom avea un copil, îi întinse mână și o trase aproape de el.

Felicitările au venit din toate părțile. Am îmbrățișat-o pe Abby.

- Voi fi unchi, zise Axl, care o îmbrățișă și el.