Inima bolnavă

Începutul

A-nceput ca o poveste
Și va continua la fel
O poveste prea frumoasă
Despre ea și despre el.

Niște poze ne-semnate
Aveau să pornească fapte,
Fapte vagi și sentimente,
Fauri de suflet pereche.

La lumina lunii reci,
Se sădeau adânc semințe,
Ce aveau să ne unească
Și s-aducă suferințe.

La lumină de lămpaș,
Porneau mărturisiri,
Relația involburată,
A unei mari iubiri...

Pe zi ce trece te iubeam
Și simțeam frecvent
Că făra tine-aș putea fi
A doua voce pe refren...

Mă mângâiai tandru pe cap
Și mă sarutai,
Îmi spuneai că mă iubești
Și la povești stăteam.

Ce dor... ce chin... ce jale...
Probabil viața fără tine ar fi ca o-nchisoare
Să nu pot ochii să ții văd,
Să nu-ți spun te iubesc,
Să nu am grijă de tine,
Să nu fi a mea iubire,
Mai bine mă sfârșesc...

Înger cald din cer apus,
Hai, vino pe pământ
Vino strânge-mă în brațe...
Eu te aștept plângând...