Dimineața,soarele incepu sa răsară cu putere. Caleb adormise pe biroul din living. Taisa se trezi si il văzu pe Caleb cu capul pe birou. Dormea dus. Incepu sa pregătească micul dejun. A încercat să nu facă prea mare galagie.
-Neața!se auzi dintr-o dată vocea lui Caleb. Era în spatele ei.Taisa tresari si scăpa oul din mână jos.
-Vai,necioplitule. Uite ce am făcut. Caleb râdea cu toată gura. In timp ce râdea, Taisa ii aruncă un ou în cap.
-Auuu !la asta nu m-am așteptat spusese el in sinea lui.
-Ah scuze,nu am vrut.
-Vai! nu ai vrut, o ingana Caleb cu o voce subtire .
- Ce te-a apucat?spune Taisa
- Ah ,nu ști tu de glumă,în fine am o întâlnire cu niște oameni trebuie să plec.
-Sper ca nu te întorci prea curând.
-Nu spera prea mult.
Caleb se pregăti și plecă. Taisa își termină treaba si pleca si ea pentru a se interesa de noul ei loc de muncă. Uram sa lucreze la un resturant. Patronul o angajă imediat. Chiar dacă Taisa era o fată foarte simplă avea o frumusete aparte.
Așa se nimeri ca in locul in care se angajase,avea si Caleb intalnirea. Taisa era deja în prima ei zi de lucru.Caleb se așeza la masă împreună cu 3 bărbați care aveau legătura cu locul lui de muncă. Caleb după ce se casatorise primise de la tatăl său o fabrică de paltoane.
-Domnișoara am vrea sa comandam si noi. Caleb Nu bagă de seama cine veni sa prea comanda. El comanda o băutură răcoritoare,iar ceilalți la fel.
- Ce chelnerita frumoasă spusese unul dintre bărbați.
- Nu am fost atent,spusese Caleb.
- Tu ești căsătorit prietene,nu mai ai tu ochi.
-Haha!da,
rasese Caleb forțat.
- Am adus bauturile..
De data aceasta Caleb o privi mai atent si își dadu seama ca este Taisa. Taisa îl privi parca nedumerită,si își dadau si ea seama ca este Caleb.
-Vă multumim!
-Domnișoara sa sti ca ai atras atenția prietenilor mei,spusese Caleb.
- Ah da?
-Da,domnisoara aveți un farmec mei aprate...cred ca sunteti nouă aici.
- Ah,da chiar acum m-am angajat.
-Vad ca sunteti căsătorită?
-Da ...din pacate!
-Poftim?ar trebui să fi bucuroasă.
-Asi vrea să-l cunosc pe cel care te supăra.
- Nu ma supăra!
-E bine atunci!
-Haideți să trecem la treburile noastre domnilor. Spusese Caleb.
-Mulțumim încă odată domnisoara.
Taisa il privi scurt pe Caleb si plecă.
După ce își termină treaba,Taisa plecă spre casă. Când intră,Caleb era tot la birou dar nu-și mai ridica privirea sa vadă cine intrase. Taisa intră dar nu spusese nimic .Intră în camera ei si se încuie acolo.
- Ce o fi pățit de nu spune nimic?S-o fi legat careva de ea?
-Taisa!!strigă Caleb.
-Da??
-Hai sa vorbim!
-Acum îi arde de vorbit!spusese ea în sinea ei.
- Nu mai vreau sa lucrezi acolo!
- Cum adică?
-E un loc periculos ai putea păți ceva!
- Ce îți pasă ție?
Caleb începu să ridice tonul.Ochii Taisei se făcură din ce in ce mai mari,și îl privi cu uimire pe Caleb. Caleb se îndrepta spre ea
- Am spus că nu mai lucrezi,aduc eu destui bani în casă.
- Nu vrea sa trăiesc pe bani tai!
-Taisa ma scoti din sărite!
-Fie!tonul ei rămăsese calm.
-Acolo și-ar putea bate cineva joc de tine.
-Caleb nu sunt copil de 2 ani,știu sa ma apar singură.
-Treba ta ti am vrut binele!spusese el nervos. Caleb se așeza nevos la birou. "Fata asta asa ma scoate din sarite "
Taisa intra si ea in camera ei. Nu mai ieșise de acolo până dimineața. Când se trezi Caleb era deja plecat. Se îmbracă si merse și ea la locul de muncă. In timp ce Caleb era la locul de muncă.il suna tatăl său si îi zise ca vine intr o vizită cu mama lui si Domul Hunet.
-Trebuie să o anunț pe Taisa,dar nu am numarul ei .Caleb se dusese la locul de muncă al Taisei. In timp ce servea ,îl văzut pe Caleb intrând.
-Sper ca nu vine sa facă scandal.
-Caleb,sper ca nu ai venit sa faci scandal. Te rog sa pleci.
-Taisa vor veni părinți noștri la noi,trebuie sa plecăm.
- Cum adică vin?
-Haide,te cer eu.
-Stiu sa fac si eu atât.
-Vai incapatanata ești!
-Necioplitule!
Caleb dădu ochii peste cap. Pentru prima dată mersesera împreună pe drum.
-Taisa!!!o strigă o voce de copilaș.Era o fetiță săraca cu hainele zdrenturose si murdare.
-Oh,dragă mea Hilda!
- Ce ma bucur sa te văd,Taisa.
-Uite ti am pregătit o plăcintă azi dimineata.
-Taisa multumesc!
-Acum m-am angajat si când voi lua bani vom merge împreună la cumpărături. Caleb le privi pe cele doua.Era uimit de bunătatea Taisei. Nu ii era scârbă sa o îmbrățișeze pe micuța Hilda,oricât de murdară era.
-Taisa cine este acest domn înalt,cu ochi albaștri.E atât de chipej.
-Vai,micuța mea Hilda...E ăăă....un prieten.
-Da,Hilda....spusese Caleb nedumerit.
-La revedere micuța mea Hilda.
-La revedere!
-Ăăă ...Nu știam că ti ai făcut prieteni.
- Ah ba da!
-Mă bucur...Taisa,....cred ca ai o inimă bună.
- Eu cred ca si tu Caleb,doar trebuie să o asculti mai mult.
După aceste vorbe se asternuse liniștea.
