Destin nedrept

Capitolul 2

Masina se opreste in fata unei case imense. Era alba si avea doua nivele. Aceasta era inconjurata de gradina mare plina cu diferite specii de plante. Ploaia de culori daruita de aceste flori imi ofera sentimentul de siguranta.

- Ce parere ai despre noua ta casa?se aude vocea lui Rayan din spatele meu.

- E...minunata! exclam eu.

- Nu ai vrea sa intram in casa sau vrei sa dormi aici in gradina? glumi el.

Vazand ca nu reactionez in niciun fel, o ia inaintea mea pentru a-mi deschide usa.

La indemnul sau pasesc timid in casa impunatoare. Ajunsi inauntru, observ sufrageriea spatioasa unde culorile perdominante erau rosu, negru si alb.

Camera era mobilata modern, cu o plasma mare pe peretele negru intens, doua canapele mari de culore rosie si pe langa acestea erau cateva fotolii negre. Pe jos, parchetul alb era acoperit de un covor rosu foarte placut la atingere.

- E foarte frumoasa sufrageria, dar nu crezi ca este prea mare doar pentru tine? intreb eu mirata.

- Oh! Dar nu stau doar eu. Aici mai stau inca opt copii inafara de mine, spune el amuzat.

-Poftim?! Adica o sa fim zece persoane in casa? Rostesc eu cu un gram de speranta ca raspunsul lui sa fie negativ, insa nu era asa. Si eu care credeam ca am scapat de galagia de la camin, zic eu ironica.

- Chiar asa de rau e sa mai cu inca noua persoane?

- Hai nu te supara. Nu-mi pare deloc rau, eram doar ironica, dar puteai macar sa ma anunti ca sa ma pregatesc sufleteste. Doar sunt noua venita...Sti si tu ca niciodata noi veniti nu sunt vazuti bine.

-O sa te obisnuiesti mai ales ca voi aveti multe in comun.

- Ce vrei sa spui?vreau eu sa stiu.

-O sa afli in curand. Acum aseaza-te. Am sa-i chem pe ceilalti pentru a-ti face cunostinta cu noi colegi. Ai sa vezi ca o sa iti placa de ei, spuse el entuziasmat .

-Ok.

Il vad pe Ryan cum isi scoate telefonul de ultima genertie din buzunar si incepe sa tasteze un numar pe care il apeleaza. Dupa ce suna de doua ori il aud cum incepe sa vorbeasca cu cealalta persoana.

- Chris, puteti veni jos acum, anunta acea persoana, dupa care inchide si vine langa mine pe canapea.

Asteptam vreo doua minute pana aud pasii greoi ai mai multor persoane. Emotiile incep sa-si faca aparitia cand vad ca in fata mea apar opt siluete. Erau cinci baieti si trei fete. Toti erau incredibil de frumosi si se uitau la mine masurandu-ma din cap pana-n picioare, ceea ce ma facea sa rosesc si mai mult. Ma ridic odata cu Ryan ducandu-ne in fata lor.

- Buna ziua, copii! ii saluta prieteneste Ryan.

- Buna ziua, profu'! șpun toti in cor.

-Profu'?! Esti profesorul lor? Si ce se presupune ca predai? Cum se fac glume bune? intreb eu amuzata.

- Buna asta! spune tipul cu pielea inchisa la culoare. Au! exclama el in urma cotului primit de la unul dintre baieti.

- Camilla, chiar daca nu-ti vine sa crezi, sunt profesorul lor si o sa fiu si al tau. Si nu... nu predau glume. Predau istoria.

- Ce neobrazata! interveni acelasi baiat care il lovise pe primul.

- Ce ai zis? am vrut eu sa stiu.

- Se pare ca pe langa neobrazata este si surda, replica el.

- Baiete, se pare ca cel fara maniere esti tu! Eu macar il cunosc pe Ryan de cand eram mica si pot sa ma adresez lui cum vreau, in schimb tu nu ma cunosti insa ma jicnesti, spun eu cu un aer de superiotate.

- In primul rand, oricat de mult l-ai cunoaste, totusi Ryan e mult mai mare decat tine, iar tu ai avea bunul simt -de care duci lipsa- ar trebui sa i te adresezi cu respect. In al doilea rand, nu-mi pasa cine esti si...

- Si nimic! il intrerupe Ryan. Gata copii stiu ca sunteti nerabdatori sa va cunoasteti si sa va imprieteniti, dar mai aveti putina rabdare, ne ironizeaza Ryan oprindu-l pe acel baiat din minunatul lui discurs de care nu-mi pasa.

Toti au inceput sa rada inafara de mine si acel necioplit. Nu vad ce este amuzant... Aa!... Acum am inteles... Fara sa-mi dau seama, ma certam cu un baiat pe care nu il cunosteam deloc, care avea o inaltime impunatoare -de vreun metru optzeci-,iar eu fiind micuta de inaltime -de vreun metru saizeci- aratam ca un iepure si un urangutan. Ma apropi mai mult de Ryan si îi soptesc la ureche:

- Scuze, dar el a inceput! ma plang eu ca un copil rasfatat.

In loc de raspuns incepe sa chicoteasca si sa imi ciufuleasca parul, acest lucru facandu-i pe ceilalti sa chicoteasca din nou.

- Super am devenit noul clovn al unor necunoscuti! Ce mai pot dori de la viata? mormai eu ironica.

- Bine... Camilla, hai sa faci cunostinta cu noii tai colegi! ma indruma el. Deci cine e primul?

- Eu, eu, eu... se agita fata roscata.

Aceasta facu un pas spre mine, apoi imi intinse mana intr-un gest prieteneste. Ea era mai inalta decat mine, avand fata ovala cu pometii acoperiti de pistrui. Ochii ei caprui erau incadrati de gene mari si negre.

- Buna, sunt Samantha Ross, dar imi poti spune Sam. Am 17 ani si locuiesc aici de trei luni. Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre mine este ca iubesc tot ce tine de moda; garderoba mea este imensa, o parte din haine fiind realizate de mine. Aceasta -arata spre rochea ei galbena cu floricele- este ultima mea creatie. Sunt o fire romantica, de asemenea imi plac filmele de dragoste, dar si comediile. Ador ciocolta...

- Baby, stiu ca ma iubesti, insa in ritmul asta noi nu mai apucam sa ne prezentam, o intrerupse baiatul cu piele ciocolatie. Eu sunt Thomas Clayton, dar pentru fetele dragute asa ca tine Tom, spuse el facandu-mi cu ochiul. Sa nu o mai lungim atat, ei sunt:Allison Queen -arata spre tipa blonda cu fata palida-; Tao si Leo Ly -arata spre gemenii asiatici cu freze identice-; Nathan Collins, dar ii poti spune Nath -arata spre brunetul cu ochii albastri-; Mary Smith -arata spre fata timida cu ochii albastri- si ultimul este inganfatul, arogantul si inegalabilul Christian Rodriguez -gesticuland ca un prezentator de premi Oscar, acest lucru facandu-l pe baiatul ce ma enervase mai devreme sa-si dea ochii peste cap-. Imediat toti am izbucnit in ras mai putin Christian. Gata prezentarile, aum, hai la masa, ca eu sincer, mor de foame.

---
* Scuzati-mi greselile... Sper sa va placa...