Capitolul 2

974 57 6
                                    

         -Multumim ca ati calatorit cu noi, spune o stewardesa cand am iesit din avion.

            -La revedere, spun eu si pasesc in tunelul care ducea in cladirea aeroportului.

            In spatele meu era tata care o tinea pe Amelia sa nu cada pentru ca era foarte ametita. O vai! Dupa ce am aratat pasapoartele, am luat bagajele am iesit din cladire. Era un soare foarte puternic asa ca mi-am pus ochelarii de soare. In fata mea a oprit o masina neagra.

            -A ajuns la timp, spune tata si deschide usa.

            Am urcat in masina si am asteptat sa puna bagajele si apoi am plecat. Am mers ceva timp, cam o ora si am ajuns. Am intrat pe niste porti mari si am vazut o cladire foarte mare in forma de U. Erau multi copii care vorbeau intre ei. Cand masina a oprit in fata, toate privirile s-au atintit asupra ei. M-am dat jos din masina si m-am uitat in jur. Toate privirile erau spre mine. Ma simteam ca o vedeta.

            O doamna inalta cu parul scurt si saten a venit la noi.

            -Buna ziua. Ma bucur ca ati ajuns cu bine. Eu sunt doamna Harris, directoarea acestei scoli.

            -E internat, spun eu sec.

            -Dar e si scoala, scoala cu internat.

            -Ok.

            -Dumneavoastra puteti pleca. Ma ocup eu de… Cum ai zic ca te numesti?

            -Nu am zis cum ma numesc.

            Tata mi-a dat un cot in umar.

            -Ma numesc Katherine Addison Miller.

        -Incantata. O sa ma ocup eu de Katherine de acum. Puteti sa stati linistiti.

            -Pa scumpo, spune tata si ma imbratiseaza.

            -Pa Kate, spune Amelia cu o voce pitigaiata.

            -Pa. Multumesc ca ma lasati aici. Sper ca sunteti fericiti ca scapati de o povara ca mine. Pupici, spun eu si le intorc spatele.

            S-au urcat in masina si au plecat. Si viata mea cat de cat fericita s-a terminat aici.

            -Bun venit, spune directoarea.

            -Nu e bun deloc.

            S-a uitat ciudat la mine si apoi a luat-o inainte.

            -Hei! Pe mine cine ma ajuta sa duc bagajele.

            -Singura.

            -Dar nu pot.

            -Ethan, striga directoarea.

            Un baiat blond si inalt a venit langa directoare.

            -Ajut-o sa-si care bagajele, te rog.

            -Bine.

            A venit la mine si mi-a zambit. M-am uitat indiferent spre el si i-am aratat bagajele. Le-a luat de maner si ne-a urmat pe mine si directoare. Am intrat in cladire. Erau multe tablouri si multe coridoare. Am ajuns intr-o parte a internatului unde erau multe usi.

Iubirea e neasteptataWhere stories live. Discover now