Trecut întunecat

Prolog

    Mă ridic cu grijă din pat pentru a nu-l trezi pe Cezar. Doarme atât de drăguț! Parcă ar fi un bebeluș. Mă așez pe marginea patului și îi admir în liniște părul ciufulit. E atât de dulce! Niciodată nu mi-am imaginat că voi fi fericită alături de bărbatul visurilor mele. E chiar mai minunat decât în visele mele. Mă ridic și mă îndrept spre bucătărie pentru a pregăti micul dejun pentru cei doi gemeni ai mei. Seamănă foarte mult cu tatăl lor, câteodată chiar mă gândesc că i-a conceput singur. Asta sună absurd, dar chiar nu ar părea că sunt și copii mei. Am avut mult de furcă cu ei,dar pot spune că în cei 4 ani de când au apărut pe lume sunt o binecuvântare pentru mine. Îmi revin în simțuri atunci când aud pași ce coboară scările în fugă.
-Încetișor Daria să nu te lovești. Frățiorul tău nu s-a trezit încă?
-Nu mami, doalme încă.
-Bine puiule, vino aici și așează-te pe scaun.
-Tati doalme si el?
-Da.
-Mami de unde sti să faci mâncale?
-Am învățat de la bunica ta.
-Selios? Si ea unde este? Nu am văzut-o niciodată.
-Ea a devenit un înger cu mult timp în urmă.
-Țe e ăla îngel?
-Hmm, cum să îți explic? E o persoană care nu trăiește pe pământ, ea stă în cer, e ca o zână.
-Țe flumos!
-Poți te rog să te duci să îl trezești pe fratele tău? Trebuie să mănânce și el.
-Bine mami
   Daria se dă jos și o zbughește pe scări spre camera fratelui său. E atât de dulce. E foarte curioasă și mereu pune întrebări. Nu credeam vreodată că viața mea ar putea fi mai perfectă de atât. Și când mă gândesc că totul a început dintr-un simplu accident. Mă bucur că nu am renunțat atunci când aveam ocazia.Parcă ieri s-ar fi petrecut toate....

E prima mea carte așa că nu trebuie să aveți așteptări foarte mari. Sper să vă placă, voi posta câte doua capitole în weekend,în fiecare săptămână. Pupici❤️