Kiss Mark

Capitolul 13

     —Cel puțin nu acum. Te rog! Calmează-te!

O privesc serioasă. Nu vreau să o ia razna din nou.

     —Îl bat! Ce cautai tu cu el?!

     —A avut grijă de mine, ridic eu tonul mai tare. Erai să mă omori! El m-a salvat!

Ema își lasă capul într-o parte.

    —Tu! Spun aprinzându-mă. Erai să mă omori.

Ema își puse mana la gura. Ma uit în jos. Nu mai ating pământul. Plutesc.

     —Yuire... Liniștește-te!

     —Ema, vreau jos! Jos, pune-mă jos!

     —Ayato, striga Ema. Dă-o jos!

Ayato se ridica, de fapt sări spre mine, luându-ma în brate.

     Ma lasă jos, Ema sărind la propriu pe mine.

     —Nu, mi-e frica de tine! Spun și ma desprind de ea, fugind în bratele lui Ayato.

    —Dar... Spune Ema și pleacă plângând.

Îmi afund capul la pieptul lui Ayato, începând sa plâng.

          —Mușcă-ma! Tip la el iar el tresare.

El se apropie de gatul meu. O sa mor. E mai bine. Brusc Ayato ma pupă pe umăr. Ma prinse într-o îmbrățișare.

      —Nu acum, mormăie.

//////////////////////////////////////////////////////

Suntem toți la masă. Ema e lângă Laito, eu lângă Ayato.

       —Domnule Reiji, spun eu iar Reiji se bucura la apelativul făcut de mine.

      —Da?

     —Îmi puteți da budinca de zmeura, va rog?

Acesta ii făcuse semn lui Kanato. Kanato zâmbi, apoi se teleporta lângă mine, cu un bol de budinca de zmeura.

      —Mănâncă, împart cu tine ceva foarte prețios. Îmi spune el apoi se duce la locul lui.

  
     Liniște.

    —Um, eu o sa plec. Spune Ema și se ridica de la masă.

Laito dispăru și el. Terminasem de mâncat, la fel și Ayato.

În clipa următoare ma trezesc în camera de aseară.

      —Ayato! Spun iar el zâmbeste.

      —Am spus ca mai târziu o sa am nevoie de sângele tău. Acum e "mai târziu".

Înghit în sec. Ma apuca de spate, infingandu-si colți în gatul meu. Eu scancesc ușor, el zâmbind.

       —Asa de bun...

Preț de o clipa totul e negru. În camera își face apariția o femeie.

        —Cordelia, spun și leșin.

-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-

   —Trezește-te! Spune Ayato și ma strânge la piept.

     —Ce s-a întâmplat? Întreb iar brusc Ayato ma săruta.

Primul meu sărut. Cu un vampir. Ce tare! Ma las moale în bratele sale. Ma apuca de spate, murmurand " mai bine?"

Brusc...

       —Jos alba de pe ea! Țipă Ema cu tigaia în mână.

Ayato pare sa nu o bage în seama.

        —Am zis sa o lași!

Ayato se uita urat la ea.

      —Nu vreau! Spune și ne teleportam în alta camera.

El și teleportarile. Frați de cruce!

Ma pune încet pe noul pat din noua camera, venind peste mine.

        —Zi ca ești a mea!

Ma uit la el confuza.

       —Zi!

      —Ayato, eu...

Acesta se feri sa ma privească.

       —Eu... Nu...

     —Zi ca esti a mea! Ridica încet tonul.

Ma feresc sa ii răspund. Acesta se napusteste la gatul meu, mușcându-ma. Tip, dar el îmi acoperă gura. Sa oprise.

        —Atunci zi ca sunt al tau... Murmura.

Sa ma gândesc. Cred.

       — DA, EȘTI AL MEU! tip.

Acesta zâmbi. Se puse lângă mine. Se îngropa în scobitura gatului meu, murmurand "iar tu a mea", apoi adormi.

Capitol needitat.

~pandinuttela ~