Vânătorul

Confesiune

    Mereu m-am gândit la soarta omenirii de aceia am devenit un criminal de la o vârsta frageda am înțeles că ceea ce fac eu este pentru binele acesteia.
     Ma gândesc uneori dacă au avut rost toate crimele pe care le-am comis pentru așa zisul tel. Mă simt ciudat de când i-am omorât părinții băiatului,ceva sa schimbat,atunci când l-am văzut pe băiat că plânge.
Ce e cu mine ce se întâmpla dau dovadă de slăbiciune ceva nu e în regulă.Dar totuși Baiatul acela îmi aduce aminte de mine.Îmi aduc aminte când plângeam pentru ca eram singur pe lume.Mereu în camera de la orfelinat eram prost dispus până când Demurg ma ajutat, luându-mă sub aripa sa.Îi datorez viața acestuia, mereu ma îngrijit ca pe propriul fiu.Ma învățat tot ce știu,dar mi se pare ca profită de mine pentru a-și realiza scopurile mârșave.
       Of ! M-am saturat să omor oameni, nu mai vreau sa fiu un asasin.
       Gata! O sa pun capăt aici și acuma.
  - Nu prea cred.
  - Poftim! Cine a zis asta?
  - Eu tatăl tău, cel care tea crescut și ți-a dat tot ce-ai vrut, iar acuma vrei să-mi întorci spatele.
   - Îmi pare rău, dar nu mai suport sa fac lucruri de care nu-a mândru.
   - Atunci nu îmi dai de ales.
   - Ce vrei să-mi faci ?
   - Îmi pare rău că trebuie să te reduc la tăcere, te-am considerat mereu fiul meu, dar acuma se vede ca m-am înșelat în privința ta.Ar fi trebuit sa te las la orfelinat.
    - Tată ! Cum poți sa spui astfel .....
  Atunci din întuneric un glonț îl nimeri pe bărbat în frunte.
    - Îmi pare rău Gabriel!
  În jurul acestuia se formase o balta de sânge , bărbatul doar de 29 de ani era acolo fără suflare, fiind printre cei mai buni asasini ai lui Demurg, dar nu doar atât acesta era fiul care îl făcuse mândru mereu.
     - Domnele ce facem cu cadavrul?
     - Îngropațil în grădina din spatele casei mele.
     - Îmi permiteți sa întreb ....
     - Nu, tu doar îngroapă acolo, fără alte întrebări.
     - Demurg în sfârșit ai scăpat de Gabriel, ți-am zis eu ca o să ne facă probleme.
     - Îmi pare rău că nu te-am crezut.
     - Nu-i nimic frate, data viitoare ai să fii mai grijuliu.