Muncind Degeaba

Prolog

Tânăr încă fiind, am reușit să asimilez puțină experiență în domeniul muncii, era strict necesar, nu obligatoriu în țară la noi, dar dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti. În orice caz, mulțumită, datorită sau drept consecință a faptului că am ales să fiu angajat în anumite locuri mi-am schimbat total perspectiva asupra unui loc de muncă față de cum eram la început și sunt foarte sceptic când cineva îmi mai promite un salariu mare și-mi zice că n-o să fie greu (nu că n-ar fi locuri de muncă bănoase și ușoare, ele există dar n-o să dai chiar tu de ele). Așa deci cu ce să începem? Ah da! Știu cu ce, cu începutul.
Mă numesc Adi (Damian Adrian), simplu, 3 litere, 2 silabe și-o deschidere de gură, sunt dintr-un oraș mic și uitat din sud vestul țării, n-am nimic special, sunt un om obișnuit și din când în când devin și amuzant, dar nu promit nimic nimănui, cel puțin în cartea asta. În orice caz, poveștile sunt 100% reale, întâmplările adevărate, dar personajele le voi schimba, nu voi folosi nume sau locații specifice care să denigreze vezi Doamne numele atât de prestigioase ale acestor...oameni.
De ce am ales să scriu aceste rânduri? Ei bine, Andrei Ciobanu și mulți alții au devenit celebrii tot așa, postându-și jurnalul pe wattpad apoi publicând cărți și acum sunt în rând cu Eminescu și Rebreanu, păi eu ce n-am? Serios, nu de alta dar nimeni n-are față de scriitor până nu-și termină de scris cartea, nu? Sau cel puțin până nu postează câteva capitole interesante, așa că vorba multă sărăcia omului, hai să va lămuresc ce vă așteaptă pe voi ăștia neangajați și să vă reîmprospătez memoria la ceilalți care deja ați muncit puțin, puțin mai mult sau prea mult.

Drag cititor,  dacă nu ești încă sigur că această carte ți-ar fi pe plac, încearcă să te gândești că vei fi angajatul unui șef și nu vei ști exact cum se formează aceste relații și totul gravitează în jurul acestui cuvânt greoi „Șef" care defapt denotă doar o poziție socială respectabilă dar nu venerabilă. Pe lângă sau de la șef, luați-o cum vreți voi, vor veni sarcini, acte, minciuni, adevăruri, mai pe românește o zacuscă sau un ghiveci frumos, atâta că aici e exact ca la inversul preparării lor, trebuie să vedem  ce este fiecare ingredient și evident cu ce se mănâncă.

Ca să fiu fair-play te voi avertiza în legătură cu conținutul acestei cărți, ea nu este menită să explice atât de tehnic precum o carte ce-o vei găsi undeva în biblioteca unei facultăți prestigioase, nu are limbaj academic ba din contră, vom vorbi lejer, exact ca atunci când stai cu un prieten la o cafea în oraș și vă dați sfaturi (asta-nseamnă că ne vor ieși pe ici pe colo și „porumbei" pe gură). Ce? n-ai prieteni de genu? eh, stai liniștit/ă este un început pentru toate, poate nu te-ai întâlnit încă cu probleme de genul ca să le discuți, poate n-ai avut cu cine s-o faci, cine știe, cert este că acum ne-am întâlnit, mă bucur că te interesează acest subiect și sper să descoperi lucruri noi, na hai că te-am reținut destul cu abureala mea, e rândul tău să te convingi singur ce și cum. Baftă!

P.S. Până-n capitolul 8 îți prezint vasta mea experiență de muncă, cu lux de amănunt și o sumedenie de lecții de băgat la cap, dar dacă nu vrei să-mi ști istoria personală treci direct la capitolele următoare, Baftă dinnou!