Familiar și totuși strain

67 3 0
                                    

Când am vrut sa mă ridic am simțit o atingere calda pe mana mea atât de calda încât aș fi spus ca m-am ars.
După câteva secunde mi-am revenit și m-am ridicat nervoasa.
-Ești nebun uitate pe unde mergi!
- Îmi pare rău mă grăbeam sa ajung la școală.
-Și ce îmi pasa mie uitate la telefonul meu ie distrus!
- Chiar îmi pare rău pot plăti reparația dacă vrei?
- Serios? l-am întrebat uimita
-Da ie vina mea ar fi trebuit sa fiu mai atent . De ce ești așa surprinsa?
-Pentru ca majoritatea băieților ar fi trecut pe lângă mine și ar fi înjurat
-Hmm ești amuzanta știai ăsta
-Vorbesc serios dacă nu mă crezi înseamnă ca nu ai trăit în orașul ăsta pana acum.
Fără sa îmi dau seama începuseră sa vorbim din ce în ce mai mult ba chiar uitasem și de telefon și de școală. Era ceva la el atât de familiar dar nu puteam sa îmi dau seama era de parcă ne cunoaștem de foarte mult timp.
- Îmi pare rău nu am făcut cunoștință încă eu sunt Daniel și tu?
-Eu sunt Emma
-Mă bucur sa te cunosc Emma
-As fi spus la fel dacă ne-am fi întâlnit în alt mod dar totuși si eu mă bucur sa te cunosc
-Uite în legătură cu telefonul nu iți face griji o sa îi explic eu mamei și o sa găsesc eu ceva adică nu trebuie sa plătești ok
-Dar?
-E ok serios lasă ăsta în grija mea
-ok dacă ești așa sigura
-Uite eu trebuie sa ajung la școală poate o sa ne mai vedem prin zona ok
-Sper ca așa o sa fie spuse el rușinat
-Pa Emma!
-Pa Daniel!.

Tu ai schimbat totulWhere stories live. Discover now