Vremea trece, dar eu stau pe loc. Cel putin asta simt. Timpul fuge de mine si tu fugi odata cu el. Ma innebuneste privirea ta, parfumul tau mi-e tatuat pe suflet si atingerile tale stiu ca nu o sa le mai simt vreodata. Ma doare cand vad ca ma ocolesti, dar se pare ca tu o duci bine. Ai trecut peste acel sarut parca ar fi fost un simplu vis de-o seara pe care l-ai si uitat a doua dimineata si chiar cauti alte cuceriri.
Hai sa renuntam la masti, macar pentru un moment, hai sa aratam lumii ce este de fapt sub zambetul ala, ce ascunzi, ce simti. Hai sa nu ne mai mintim.
Sustin ca sinceritatea este cel mai de pret lucru pentru mine si totusi mint pe toata lumea si pe mine, mai ales, ca sunt bine si tu nu ai fost decat un oarecare "EL" in viata mea, ce paradox.
YOU ARE READING
Gandurile unui calator
RandomScrisul e o libertate. Scrisul e libertatea sufletului de a vorbi si el prezinta cea mai pura forma a fiintei scriitorului, imbracata in cuvinte al caror inteles il pot dibui doar cei ce isi vor deschide sufletul.
