Capitolul 14. Fresh de portocale

120 10 1
                                    


Din perspectiva lui Charlie

               Mă trezesc, mă uit la ceas și văd că e 8:39, iar la 9 fix trebuie să mă duc să o iau pe Antonia să ieșim la terasă. Mă duc să fac un duș rapid, să mă spăl repede și pe dinți și să mă și schimb. 

                 Am făcut dușul și m-am spălat pe dinți în 15 minute. Până îmi aleg cu ce să mă îmbrac, trece ora 9 fix. O să o sun să o anunț că o să întârzii puțin. Caut în agendă contactul cu numele ei și apelez.

         -Charlie, s-a întâmplat ceva?

         -Ăm, da. O să întârzii puțin deoarece m-am trezit târziu.

         -Nu-i nimic. Am o rugăminte la tine.

         -Spune.

         -Ia-ți tricoul ăla pe care ți l-a dat Stephen.

         -Și tu îl iei tot pe cel ca al meu?

         -Da.

         -Oare să le spunem fanilor despre știi tu ce?

         -Încă nu!

         -Bine. Pa, claie de păr șaten.

          -Pa, oaie creață.

             Oaie creță? Nu-s așa de creț. Eu îi spun claie de păr pentru că are părul des și pentru că îmi place să o tachinez. În fine. Îmi iau tricoul pe care mi l-a dat fratele meu, cel pe care scrie "Parteners in crime", niște blugi negrii simpli. Mă încalț cu o pereche de teneși negri. Se pare că azi sunt îmbrăcat în negru. Iau cheile mașinii și cobor în grabă. Ajung jos și văd un stand de hot-dog și mă decid să iau doi. Unul pentru mine și unul pentru Antonia. Plătesc și urc în mașină. Înainte să pornesc o sun să văd ce face.

        -Ce faci, claie de păr?

        -Te aștept pe tine. Tu?

        -Ajung în zece minute. Am o surpriză.

       -Ok.

             Închid și pornesc. Am dat drumul la radio, acum e piesa lui Shawn, dau mai tare și cânt odată cu melodia. Și restul melodiilor le-am cântat alături de cântărețul respectiv. Uite-așa au trecut cele zece minute și mă aflu în fața casei Antoniei. I-am dat mesaj că am ajuns, iar aceasta, după nici două minute, iese pe ușă. Urcă în mașină și mă salută.

         -Bună, oaie creață!

         -Bună, claie de păr șaten!

         -La telefon ziceai ceva de o surpriză. Vreau surpriza.

         -Poftă bună! zic și îi întind hot-dogul

         -Mulțumesc, asemenea! spune și se pune pe mâncat.

               Terminăm de mâncat și pornim spre terasă. Am dat muzica tare și cântam împreună. Prima melodia a fost "All of me" și deși e un pic greuță, Antonia a reușit să o cânte împreună. Sunt impresionat de prietenia noastră. A pornit de la un simplu comentariu. Se pare că un simplu comentariu poate lega o prietenie puternică. Tot cântând ca nebuni, am ajuns la terasă. Coborâm din mașină și intrăm. Nu ne-am uitat niciunul la ce au. Știam deja ce vrem. A venit chelnerul și ne-a cerut comanda. Eu mi-am comandat un fresh de kiwi și mango, iar Antonia un fresh de portocale. Deodată vine o domnișoară la mine cu rugămintea de a face o poză. Am făcut poză cu ea și am observat că Antonia puse o privire urâtă pe fata aia.

         -De ce te uitai așa la ea?

         -Așa cum?

         -Așa urât. Ești cumva geloasă?

         -Nu am de ce să fiu geloasă.

         -Așa ea. Te superi dacă mă duc să îi dau numărul meu?

         -Pe toate oile crețe, stai aici.

         -Ești geloasă. Recunoaște!

         -Dacă vrei să te sune non-stop, du-te și dăi numărul.

         -Ești o claie de păr geloasă.

         -Ba nu. Sunt o claie de păr șaten.

         -În week-end mă duc la mama. Își dorește să te cunoască. Vii cu mine?

         -Nu știu ce să zic.

         -O să o bucuri pe mama dacă vii.

         -Bine, vin.

         -O să vezi ce o să se bucure mama.

               Ne terminăm fresh-urile, plătesc după minute bune în care Antonia a insistat să își plătească singură consumația și mergem la mașină. Am dus-o acasă la ea și am plecat și eu acasă la mine.

I N S T A G R A MWhere stories live. Discover now