In aceasta carte, Echipa PJO Romania vă va prezenta Zeitatile (atat minore, cat si majore) din frumoasa mitologie greaca, nordica, egipteana etc. , privite din perspectiva cartilor Legendele Olimpului si Eroii Olimpului, Iliadei si a Odiseei.
:)
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Hera este în mitologia greacă zeița protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor. La romani este identificată cu Iunona.
Ca soție a zeului suprem, ea era considerată protectoarea căminului, a căsătoriei și, în general, a femeilor măritate. Având ca simbol sceptrul, semn de conducere dar nu și de putere, Hera este adesea înfățișată ca o soție geloasă și nesăbuit de violentă, care este ușor de jignit și nu pregetă să se răzbune crunt pentru toate infidelitățile săvârșite de soțul ei, Zeus.
In Teogonia, Cronos îl detronă pe tatăl său, Uranus și se căsători cu Rhea, având șase copii. Hera fu al treilea copil și cea mai mică fată. Gaia și Uranus]îi împărtășiseră lui Cronos că va fi la rândul său detronat de fiul său, așa că acesta își înghițea copii pe măsură ce se nășteau. Rhea reuși să-l scape pe mezin, Zeus, cu ajutorul Gaiei și acesta crescu și-l forță pe Cronos să-i dea afară pe ceilalți cinci.Hera fu alăptată de leul din Nemeea, odrasla Echidnei. În unele surse Rhea o trimite la marginile lumii să fie crescută de titanii Ocean și Tetis în timpul luptei dintre zei și titani.
Hera este a treia soție propriu-zisă a lui Zeus, după Metis și Themis. În fragmente mai vechi se spune că aceasta n-ar fi cedat avansurilor acestuia, așa că Zeus se transformă într-un cuc, și apăru tremurând în preajma ei, pe muntele Thornax lângă orașul antic Halieis (lângă Porto Heli, Argolida). Făcându-i-se milă de acesta, Hera-l trase aproape. Zeus se transformă la loc și se uni cu aceasta.Locul nunții variază, dar cel mai des apare grădina Hesperidelor. În altă versiune, merele de aur sunt un dar de nuntă de la Gaia; Herei îi plăcură atât de mult că le plantă în grădina ei, la marginea oceanului. În Iliada, nunta are loc pe vârful muntelui Ida, în Frigia.
Din această uniune se născură patru copii: Hefaistos, Ares, Hebe și Ilitia, ocrotitoarea femeilor care nășteau. În Teogonia, Hefaistos este doar fiul Herei, nu și al lui Zeus, pe care-l naște cu propriile puteri.
Hefaistos s-a născut urât, astfel Hera l-a apucat de picior și l-a aruncat în mare. Acesta, lovindu-se de pietre, a rămas astfel schilod. Zeița Thetis l-a găsit și l-a-ngrijit împreună cu Eurynome, în Iliada, timp de nouă ani, până când acesta a crescut. În altă versiune, Hefaistos încearcă să o dezlege pe Hera după ce Zeus o înlănțuise și acesta îl aruncă din ceruri. Acesta căzu în Lemnos și fu îngrijit de un neam de traci. Când crescu, acesta se-ntoarse în Olimp. Prefăcându-se că o iartă pe Hera, acesta-i dărui un jilț maiestuos. Zeița se așeză dar nu se mai putu ridica. Când își dădu seama, trimise după Hefaistos, dar acesta se încuiase în atelier și niciunul dintre Olimpieni nu reuși să-l scoată afară. Până la urmă Dionis îl îmbie cu băutură, îl îmbătă și-l aduse în Olimp.
Ajuns înapoi Hefaistos se învoi să-i dea drumul Herei cu condiția ca să se căsătorească cu Afrodita. Zeus se împotrivi, dar până la urmă nu avu de ales și i-o dădu de nevastă.
În imagistica elenistică, Hera călătorea într-un car tras de păuni, păsări de care grecii n-au aflat până la victoriile lui Alexandru cel Mare.
