Cântece, poezii, versuri fără noimă

Dacă s-ar putea

Prea mult a trecut, nici nu am văzut,
Cum timpul trece iar eu nu m-am schimbat,
Nu aveam cum când totul e mai rău,
Destinul meu, să fiu rănit mereu,

Binele niciodată nu a venit la mine,
I-a fost frică, mă cunoaşte bine,
Nici lumina nu îmi mai gâdila faţa,
E doar întunericul ce-mi cuprinde viaţa,

Dacă s-ar putea, de fapt nu contează,
Adun tot răul, în mine nu poţi numi viaţă,
Am încercat să ma salvez eu dacă nimeni nu poate,
Dar mai rău mă simt, simt ura din pacate,
Când toţi văd în mine numai răul din lume,
Mă văd slab, dar nu au aceeşi viaţă ca mine,

Am trăit aşa fără iubire, fără o îmbrăţişare,
Am încercat să ofer, dar m-au alungat departe,
Eu am continuat, dar mai rău făceam,
Când îi iubeam pe toţi, iar ei mă urau,

Unde mergeam toţi de mine se luau,
Când zâmbeam, ei mă făceau să plâng iar,
Eu nu stiu ce e iubirea de mamă, de tată,
Dar ce să mai vorbesc de lumea întreagă,

Dacă s-ar putea, de fapt nu contează,
Adun tot răul, în mine nu poţi numi viaţă,
Am încercat să ma salvez eu dacă nimeni nu poate,
Dar mai rău mă simt, simt ura din pacate,
Când toţi văd în mine numai răul din lume,
Mă văd slab, dar nu au aceeşi viaţă ca mine,

Ţip doar în soapte, vocea mea sa stins,
La fel și sufeltul rece ce o dată era aprins,
Sunt doar o umbră, între patru ziduri de piatră,
Aşteptând să dispară când viaţa e nedreaptă,
Spre final de drum am să las un bilet,
În care o să scriu că "m-am născut defect"...

Dacă s-ar putea, de fapt nu contează,
Adun tot răul, în mine nu poţi numi viaţă,
Am încercat să ma salvez eu dacă nimeni nu poate,
Dar mai rău mă simt, simt ura din pacate,
Când toţi văd în mine numai răul din lume,
Mă văd slab, dar nu au aceeşi viaţă ca mine.