Capitolul 4: Un vechi amic
Nu-mi vina sa cred ca el chiar a spus asta. Dar cel mai important nu-mi vine sa cred ca el chiar va face asta. Chiar inainte sa se apropie mai mult de mine s-au auzit niste batai in usa. Asta da noroc, ar trebui sa-i ridic o statuie celui care ma tot salveaza.
- Ce?
Asta clar a fost un racnet de surpriza si enervare, cred ca s-a cam saturat sa fie tot timpul intrerupt din treaba, insa eu nu ma supar de loc defapt nici macar nu ma deranjeaza.
- Aveti un vizitator.
- Cine este?
- Fratele dumneavoastra.
- Si?
- Pai, insista sa va vada.
- Nu pot acum!
- Spune ca este ceva urgent.
- Sopune-i sa astepte.
- Am incercat dar….
- Niciun dar.
- Spune ca este ceva foarte urgent.
- Si eu ma ocup de ceva foarte urgent aici.
- Da, dar domnul insista.
- Bine, spune-i ca vin imediat.
Stapanul si-a intors capul spre mine privindu-ma cu regret.
- Incurand nu vei mai scapa.
Deabia acum mi-am dat seama ca aveam un ranjet cat o zi de vara pe buze, insfarsit platea si el printr-un fel faptul ca m-a rapit. Si se pare ca pana acum acesta este cel mai eficient mod de al pedepsii.
Si-a indreptat din nou atentia spre femnitatea mea si si-a lasat capul in jos depunand un sarut pe coapsa, dupa care s-a ridicat sarutandu-ma rapid pe buze, si ridicandu-se din pat s-a indreptat spre usa.
- Ne vedem diseara.
- Sigur.
L-am urmarit iesind din camera far sa mai spun altceva. Trebuie s-a recunosc ca am avut noroc de data asta, dar asta nu poate rezista la nesfarsit. Odata si odata tot o va face, dar eu chiar nu vreau asta.
Fiind din nou singura gandurile au inceput sa-mi zboare la cei de acasa. Oare ce fac parintii mei acum? Dar prietenii mei? Sper ca nu m-au uitat deja. Imi este foarte dor de ei. Dar cel mai dor imi este de Justin. El sigur nu ma uitat pun pariu ca ma cauta. Intr-un fel ma bucur dar poate nu voi scapa niciodata de aici si din cauza mea isi va rata viata si seansa la fericire. Imi e atat de dor de el, imi e dor pana si de glumele lui obraznice si nesimtite. Stiu ca in mare parte le facea doar pentru a-mi atrage atentia si de multe ori reusea, mereu ma lasam prinsa in jocurile lui de cuvinte.
Desi il iubesc ca pe un frate acum ca sunt departe de el incep sa ma gandesc la el in alt mod, iar Stapanul nu face altceva decat sa alimenteze aceste ganduri. Justin era mult mai grijuliu si mai atent cu mine, nu mai spun ca nu m-ar fi ranit niciodata. Meru ia pasat de modul in care ma simt, inca din prima zi in care ne-am cunoscut.
„Eram in parc la alergat cu Viky si din neatentie am dat peste el sau mai bine spus m-a doborat el pe mine la pamant. Cand s-a intamplat asta nu parea dispus sa se mai dea jos de pe mine. Ma tinea la pamant privindu-ma cu atentie, bineinteles ca am inceput sa ma zbat sub el dar asta nu a avut nici un efect, nu s-a clintit nici macar un centimetru. Dupa cateva incercari disperate de al da jos de pe mine am renuntat si m-am uitat in ochii lui, erau plini de ingrijorare, dupa alte cateva secunde a deschis gura si a spus ceva, ce chiar nu m-as fi asteptat sa spuna.
CITEȘTI
Stăpâne!
Vampire(+18) O fata careia ii place sa petreaca si sa se distreze ajunge sa fie rapita de un vampir tiran care o considera doar o jucarie sexuala...
