Sabrina

CAPITOLUL 15

Mario statea pe balconul ce dadea inspre piscina, si ii observa pe Luca si pe Sabrina jucandu-se in apa. Era o scena la care asistase de multe ori, pentru ca Luca si Sabrina erau de aceiasi varsta, si intodeauna se jucasera impreuna. Dar acum ea era sotia lui, iar Mario isi considera acum fratele un rival. Nu se astepta sa simta gelozie, insa nu se asteptase nici sa doarma singur. Nu voia sa fie gelos pe fratele lui, dar pur si simplu nu se astepta sa aiba asemenea reactie cu Sabrina. Cu, Chiara nu fusese gelos, poate doar posesiv, insa nu gelos. Nu isi iubea sotia. Tinea la ea mai ales ca facuse parte din viata lui decand se nascuse. Mama Sabrinei, Eleonor se casatorise cu un profesor american, si se mutase cu el in America, pe cand mama lui se mutase la Madrid dupa ce se casatorise cu tatal lui. Desi erau departe, familiile lor intodeauna isi petreceau vacantele impreuna si se vizitau, asta pana la moartea lui Eleonor. Insa dupa ce tatal ei se recasatorise, Sabrina ii vizita mult mai des , si isi petrecea vacantele alaturi de ei.

Ea nu era acel timp de femeie care sa il santajeze emotional, asa cum o facuse Chiara. Chiara folosise sexul pentru al manipula si pentru a obtine ceea ce isi dorise, insa micuta lui nu era asa. Era prea inocenta si prea buna pentru asemenea jocuri murdare.

Mario banuia ca Sabrina  avea sentimente pentru el de ceva vreme. Faptul ca ajunsese prima la spital dupa accident, faptul ca nu se dezlipise de el nici un moment, insa dupa ce facuse dragoste cu ea , banuielile lui se adeverisera. Ea il iubea. Dar atunci de ce il refuzase noaptea trecuta? Era adevarat ca in avion nu petrecusera mult timp impreuna si nici in limuzina nu vorbisera prea mult , si se simtea vinovat pentru asta, dar ea il igorase si preferase sa stea in camera de oaspeti in loc sa stea in aceaiasi camera, asa cum era normal. Doar erau casatoriti, nu?

Sabrina se apropie de camera care acum servea drept sala de recuperare cu inima batandu-i nebuneste. Il evitase toata dimineata si abia daca schimbasera cateva cuvinte in timpul pranzului. Era o prostie, dar acum avea nevoie sa stie ca Mario va fi pe maini bune. Intra incet , si ramase uimita de cat de repede se schimbase acea camera. Pe jos erau asezate numeroase saltele pentru exercitii, iar pe un perete se aflau bari paralele, si un pat pentru masaj, Mario se afla pe patul de masaj, in timp ce un barbat destul de inalt si cu parul grizonat ii facea exrercitiile necesare pentru recuperarea mobilitatii.

- Buna ziua.

Mario se intoarse spre ea cu o expresie indescifrabila.

Terapeutul se intoarse si el spre ea si ii zambi.

- Buna ziua, dumneavoastra trebuie sa fiti doamna Martinez, nu?

- Da.

- Eu sunt Timothy Stephens, Mario mi-a spus ca sunteti proaspat casatoriti. Felicitari.

- Multumesc , domnule Stephens. Nu stiam ca sunteti englez - spuse ea.

- Sunt canadian, dar va rog sa imi spuneti Tim. Un bun coleg de al meu mi l-a recomandat pe sotul dumneavoastra.

Sabrina se simti ca o idioata ca nu recunoscuse acentul.

- Sper ca, schimbarea aceasta de tara sa nu va cauzeze probleme.

- Nu. Sotia mea mi-ar fi omorit daca refuzam propunerea aceasta in Madrid cu toate cheltuiele platite.

- Atunci , te invit la cina impreuna cu sotia ta, cand se intorc parintii lui Mario. Le va face placere sa va cunoasca.

- Multumesc, asa o sa facem.

Mario se ridica cu ajutorul lui Tim si facu  cativa pasi. Sabrina fugi langa el si il prinse de brat.

- Nu mi-ai spus ca ai avansat asa mult.

- Nu te bucura, inca e devreme.

Sabrina il privi incapabila sa creada raceala din vocea lui.

- Glumesti? Sunt foarte fericita ca te vad in picioare. Asta e un bun motiv pentru a face o petrecere!

- Crezi?

Sabrina isi reaminti ce se intamplase prima data la spital. Atunci sarise pe el si il sarutase. ii privi buzele  si observa ca acestea se curbau intr-un zambet batjocoritor.

- Mi se pare ca petrecerile de automultumire mai trebuie sa astepte, nu crezi?

Tonul lui batjocoritor o aduse brusc la realitate. El nu o iubea.

Se indeparta de cei doi barbati , cu obrajii rosi si se prefacu interesata de aparatele care se aflau in incapere. Comentariul lui o facu sa se rusineze si ii reaminti ca ea nu este suficient de femeie pentru el.

- Cand crezi ca va putea folosi barele? - il intreba pe Tim.

- E greu de spus. Fiecare pacient are un anumit timp de evolutie, sotul dumneavoastra are o determinare foarte mare si o sotie frumoasa, iar acesta este un bun motiv pentru a se recupera cat mai repede posibil. Dar s-ar putea ca in vreo sapte zile sa inceapa sa le foloseasca.

Sabrina vru sa se intoarca, insa vocea rece a lui Mario o opri.

- Sunt un barbat, nu? Nu un copil care are nevoie sa se vorbeasca in numele lui.

Sabrina nu stia cum sa calmeze furia lui, insa Tim doar ii zambi.

- Deci cum ti se pare termenul de sapte zile pentru a incepe sa lucram la bare? - intreba Tim

- Putem sa o facem - replica el cu o incredere si o determinare ce o multumi pe Sabrina.