Mesaje de la un Anonim

~17~ zi

Sara P.O.V.
Inima Jessicăi refuză în continuare să pulseze sângele.
Doctor: Peste o oră va fi deconectată de la apărate! *Zice doctorul aproape plângând. Oare de ce ar plânge? Doar dacă nu.... nu, nu se poate...... Să fie oare..... TATĂL JESSICĂI? Eu știu doar că Jessica nu și-a văzut tatăl de mică, la 3 ani dar chiar să fie doctor?*
Eu: Mă scuzați, de ce vă dau lacrimile? O cunoașteți pe față?
Doctor: Nu.... Doar îmi amintește de fata mea, care din cauza afacerilor am fost nevoit să plec....
Eu: Ok.... Îmi pare rău că am adus vorba......

*Doctorul pleacă din salon, trecând pe lângă mama și fratele Jessicăi care au ochii umflați de la atâta plâns, nu pot să-mi dau seama cum este să pierzi un copil care peste o lună la ziua ei de naștere iar în loc de petrecere și bucurie că este majoră ar fi numai plâns și multe, foarte multe flori la mormânt.... Acest gând îmi face pielea de găină dar aparatul la care era conectată Jessica arată că inima ei incepe ușor, ușor să pulseze, chem doctorul repede....
Doctor: Dacă inima ei nu mai pulsează sângele măcar 2 minute o puteți pierde.....
Mama J: Nu, Jessica trezește-te, haide acasă cu mine nu mă lăsa singură pe lume..... * Zice plângând din ce în ce mai tare*
* Inima Jessicăi pulsează sângele exact cât este nevoie, iar Jessica încearcă să deschidă ochii dar lumina din salon era prea puternică.*
Eu: Jessica!?
Jessica: Mmmm...... Da? *Zice ridicându-se în fund pe pat.

*Jessica este luată acasă de către părinți iar anonimul nu cred că va fi așa de bucuros la această veste...... *

.                                                           .
Hei știu că nu am mai postat dar m-am gândit dacă să trăiască sau nu....
Sunteți fericiți că nu a murit?
Ce credeți că va face anonimul în legătură cu asta?

Aștept comentariile voastre, dacă găsesc ceva potrivit s-ar putea să apară în următoarele capitole!

Pa, pa unicornilor! 😘😘