Era marti... El nu venise la scoala, era inmormantarea bunicii lui.. Toata ziua am fost ingandurata si neatenta la ore... Imi era gandul numai la el.
Ce face ? Cum e? E puternic sau plange? A mancat? Ii este dor de mine ? Si tot felu de ganduri de acestea... In plus imi era foarte foarte dor de el , asa dor incat mai aveam putin si plangeam...
Intr-un sfarsit s-au terminat orele, trebuia sa plecam acasa... Dar eu am mai fost o ora in parc, cu fetele. Ma gandeam ca poate il mai uit , dar de unde ? Mai mult ma gandeam la el...
Am plecat in autogara sa iau autobuzu si sa plec acasa , unde deja aveam planul facut:
1. Ma schimb
2. Mananc
3. Ma uit sa vad daca e pe facebook si sa ii scriu
4. Imi fac temele
5.Invat
6. Stau si vorbesc cu el
Dupa ce mi-am facut temele ii scriu , dar imi da seen , ceva foarte foarte neobijnuit din partea lui...
Heiii!! Scuzati greselile gramaticale! E prima mea carte , deci sper sa va placa... ( P.S am zis sa scriu o intamplare reala , deci asta chiar mi sa intamplat... )
YOU ARE READING
Acel baiat minunat
Short StoryBuna sunt Alexandra , am 14 ani si 1,50... Aici va voi povesti de "marea mea iubire" daca pot sa ii spun asa , deci sa incepem...
