Plecarea lui Bryan- Partea 1

113 12 0
                                    

Bryan Blake, poreclit si BB, este un baiat cu o viata obisnuita. Are rezultate bune la învatatura si mereu îsi asculta parintii. El locuieste împreuna cu parintii lui în Bristol. Într-o zi, a avut o discutie cu mama sa:
-Mama, mereu te-am ascultat si v-am fost alaturi tie si tatei la bine si la rau. Insa, vreau sa imi cladesc singur viitorul si sa merg la liceul Ravensbourne din Londra. Am auzit ca cei care termina acest liceu ajung oameni mari. Imi doresc din tot sufletul acest lucru!
-Bryan, eu si tatal tau iti vom fi alaturi indiferent de ce decizie vrei sa iei. Daca asta iti doresti, vom lua legatura cu o ruda pe care o avem stabilita acolo.
-Iti multumesc mama! spuse Bryan cu o fata entuziasmata, dar in acelasi timp serioasa.
*tata*
-Patrick, frate drag, ce mai faci? Mai tii minte pactul nostru?
-Desigur John. Cum sa uit?
-Acum e momentul! Fiul meu, Bryan, vrea sa mearga la liceul Ravensbourne. Tot ce iti cer e sa îl gazduiesti la tine pe parcursul liceului. Noi iti vom trimite lunar bani pentru deranjul tau.
-Desigur! Sa imi spuneti data si ora cand va veni.
-Cred ca saptamana viitoare, vineri, la ora 8 este un autobuz. La ora 10 va ajunge acolo.
-Il voi astepta in statie.
-Foarte bine. Multumesc frate!
-Oricand.
*sfarsitul apelului*
Mutarea lui BB era confirmata. Acum urmeaza cel mai greu lucru: sa îsi ia la revedere de la prietenii lui. In primul rand, stiind ca va petrece la unchiul sau o buna perioada de timp, si-a luat inima in dinti și și-a sunat crush-ul. Mainile îi tremurau, inima îi batea de 10 ori mai repede decat de obicei, îi transpirau palmele.
-Nu, nu pot face asta... poate daca merg la ea acasa? Nu, nu, ce prost sunt. Sa ma vada cum tremur ca varga? DOAMNE CE SA FAC? gândise acesta cu voce tare
Mama era in camera alaturata, el nu sesizase asta
-Bryan, iar vorbesti singur? spune cu zambetul pe buze mama
-Mama, lasa-ma în pace, am o dilema. Nu stiu cum sa ii dau de capat.
-E vorba de o fata, nu-i aşa?Spune-mi despre ce e vorba. Poate te pot ajuta.
Bryan, fiind rosu la fata, îi spune mamei sale totul. Aceasta îi raspunde:
- Nu fi timid. Dă-i întâlnire acestei fete speciale şi spune-i ceea ce simti. Fetelor le place sinceritatea. Daca e fata cu fițe, nu stie ce pierde.
-Bine mama, o sa incerc.
Mama iesise din camera. Lui BB in cele din urma îi trecusera emotiile. Lua telefonul, formase numărul şi sună.
*în camera lui Mary*
-Oh nu! Ce sa fac? E BB! Ce vrea de la mine? Nu pot să-i raspund, iar ma voi face de ras. Cred ca nu îi voi raspunde si îl voi suna mai târziu. spuse Mary, ea fiind mult mai timida decât BB
(în camera lui Bryan)
-Oare de ce nu mi-a raspuns?Cred ca ma uraste...nici nu vrea să vorbeasca cu mine.
Bryan a aruncat telefonul in pat si merse la calculator sa se uite la anime-uri. Mereu face acest lucru atunci cand e supărat.
În timp ce Bryan îşi înneca amarul in anime-uri, Mary vorbea cu prietena ei, Vio.
-Vio, ce sa fac? M-a sunat BB si nu am putut sa îi raspund din cauza emotiilor. Oare ce a vrut sa imi spuna?
-Proasto, de ce nu i-ai raspuns?! Ce se putea întampla rau daca îi raspundeai? Suna-l imediat şi afla de ce te-a sunat. Poate voia să îți dea întâlnire ahahaha! spuse Vio cu o voce sarcastica
-Haha nu e amuzant!
In cele din urma, Mary îl sună pe BB:
-Hey Bryan, nu am putut raspunde, am fost plecata si mi-am uitat telefonul acasă. Ce voiai să îmi spui?
-Aa...eu...(mâinile îi tremurau iar acesta scapă telefonul din mana)
-Bryan? Ce s-a intamplat?
-Nimic. M-am împiedicat de pat şi am scăpat telefonul. Incă traieste.
-Ahaha!
-Stii, eu vreau să îți spun ceva important. Poti veni in parcul de lânga scoală?
-Da...Ne vedem!
*End call*
(Mary vorbeste cu Vio)
-FATO! BB MI-A DAT INTALNIRE!
-Haha! Nu te cred!
-BA SA CREZI! JUR PE HAMSTERU' MEU! striga Mary
-DAR STII, NU E NEVOIE SA ȚIPI!
-Scuze! Dar.. stai. .CU CE DRACU' MA ÎMBRAC?
-Lasa. Găsesti tu ceva prin dulapu' ala. Ia ceva sexy. Pa!
Aceasta o asculta şi lua o rochita roz, destul de scurta şi o bluza albă. Aceasta îşi lăsă părul pe spate, stia ca aşa le place băieților şi că arată mai atractiv.
(În camera lui Bryan)
-TATA, CE AI FACUT CU PARFUMUL MEU!?
-Mhm...nu am umblat cu el.
-CUM ADICA NU AI UMBLAT CU EL?! Îmi trebuie şi tu îl iei mereu. spuse acesta pe un ton nervos.
-Stai calm, glumeam.L-am pus in camera mea, în sertar.
-Haha! Ar trebui sa râd? Nu mai îmi lua lucrurile.
-Bine, bine, şefu! Nu te enerva. :))
Bryan lua un buchet mare de trandafiri de la florăria din colț  şi plecă la întâlnire.

Cărțile lui Thoth- Zeul înțelepciuniiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum