Viața luată de la 0

❌11❌

       La aproape toate scrisorile lui inceputurile erau dragute..gen:

   "Mai tin minte ziua cand ne-am cunoscut..era totul atat de perfect..parul tau roscat ce plutea in adierea vantului si ochii tai albastrii ce ma priveau stralucind la lumina soarelui..cred ca ai fost cel mai bun lucru care mi s-a intamplat.."

       Si brusc totul se termina cu:

 "Pana a aparut târâtura aia mica si bleaga pe care tu o numesti fiica..ai distrus tot Melinda..absolut tot. Eram asa de fericiti doar noi..Vei regreta..si tu si ea.."

     Mai citesc cateva scrisori . Toate aveau aproape aceeasi structura. Cuvinte dulci dupa boom "taratura aia mica ".

     Nu inteleg de ce nu m-a putut iubii niciodata..

    De cand ma stiu venea beat acasa..o batea pe mama..vroia sa ma loveasca dar mama intervenea mereu si era lovita in locul meu..

   Aducandu-mi aminte de ea un sir de lacrimi incepe sa curga..

   Aud o bataie in usa. Imi sterg repede lacrimile cu maneca hanoracului si cobor lasand toate pozele si scrisorile imprastiate pe covor.

    -Vin acum!strig.
    Deschid usa cu putere fara sa imi dau seama si imi ridic privirea. Adam..

   -Buna Olivia!
   -Hei..
   - Ă..ce mai faci?
   -Păi..stateam si eu pe aici..tu?
  -Am venit sa te vad..vroiam sa stiu daca esti bine..nu am apucat sa iti vorbesc la scoala..erai mai rau ca o tornada.

  Brusc un zambet naiv imi apare in coltul gurii.
  Observa si zambeste si el dezvaluindu-si dintii lui albi si perfecti.

    -Ămm..esti singura?
 
  O parte din mine vroia sa spuna nu..deoarece..e un ciudat..m-a urmarit peste tot. Dar fara sa imi dau seama spun:
 
  -Da..
  -Ma intrebam daca..nu ai vrea sa iesim undeva..acum..stiu ca e o perioada nepotrivita dar chiar nu vreau sa stiu ca stai singura aici..
-Mi-ar placea..intra..

(Din perspectiva lui Adam)

    Nu pot sa las sa i se intample ceva..nu o cunosc extrem de bine..dar o observ de suficient timp cat sa cred ca e perfecta..stiu ca a trecut si trece prin multe..

  Nu ma lasa inima sa o las singura..mai ales acum cand are nevoie de cineva..
   Nu vreau sa ii las impresia ca vreau sa o "agat"..vreau doar sa vada ca sunt aici pentru ea..

  -Adam? Vii?
  Fara sa observ am cazut pe ganduri. Auch.. sper ca nu stau asa de mult timp.
 
  -Ă..da, sigur.

 Intru si ma asez pe o canapea neagra ,pufoasa cu perne albe. Privesc in jur. Olivia are o casa foarte draguta si curata. Imi place.

  -Misto casa.
 -Mersi. Vrei sa bei ceva pana ma pregatesc?
 -Ai niste suc?
 -Sigur. De care?
 -Cola?
 -Da. Iti aduc acum.
 
 Nu dureaza mai mult de 1 minut si o vad ca se intoarce cu un pahar de suc,sticla si o farfurie plina cu briose.

 -Aw briose.
- Ă..nu iti plac?  Scuze ..merg sa aduc altceva.
 
 Cand se apleaca sa ia farfuria o prind de mana ,iar ea isi intoarce privirea. Maaamaa cred ca m-am pierdut in ochii ei.
 Stam un moment asa,vad ca obraji ei incep sa roseasca.

 -Sunt preferatele mele..ii soptesc pastrand contactul vizual.
-Aa..pai..eu merg sa ma pregatesc..cobor repede.
 
 Ce intens a fost..