*înainte cu 97 de zile sa simtă iubirea*
Ca-n fiecare zi, Erin privea cu un plictis existențial ecranul calculatorului. Din când in când, trăgea un ochi pe ascuns ceasului ce înțepenea pe peretele acela timp de un deceniu. Începea sa numere orele de suferință ce avea să le petreacă inert pe scaunul de birou. Își amintea mereu dejamăgit de rutina sa, de activitățile sale banale ce-i chinuiau sufletul timp de câteva secole.
Erin știa câți pași face de la serviciu până acasă. Erin știa câte minute trebuie să fiarbă ciorba din conserva. Ce nu știa Erin era cum se simte dragostea. Cu ce se mănâncă acest sentiment de care el nu avuse parte, cu ce se întreține si care e rutina ei.
Dacă dragostea are rutina ei proprie și eu o am pe a mea, va trebuie mă conformez la a ei? Dacă ea nu bea cafeaua amară si o bea dulce, va trebui sa o beau și eu la fel? Dacă dragostea nu mănâncă ciorba, va trebui sa renunț la conserve?
Era ravârsit de întrebarile ce i se învârteau in mintea lui zi de zi, nelăsându-l să lucreze. Când se gândea că mai are mai puțin de 100 de zile până va o va simți, până când va inhala miros de flori de dragoste.
- Erin! Ce faci in seara asta? vocea puternică a lui Travis îsi zgâria timpanul, trezindu-l din concepțile sale ale dragostei.
- Nimic special, doar mă cunoști, gemea de suferință când vorbea despre viața lui știind de împlinirile lui Travis. Copii...nevasta...casă si nu în ultimul rând dragostea după care el tânjea. Travis primise pachetul complet. Primise o obligație, obligația de a iubi, de a aparține cuiva, de a avea grijă de ceva...
- Perfect, in seara asta, Shell, tipa de la contabilitate isi va sarbatori ziua de nastere. Desigur a invitat toata institutia, dar nu toata lumea vine.
- Okey, o sa vin si eu.
- Iti trimit sms cu locatia, Erin. Ne vedem acolo...
Ceva se aprinse in interiorul lui. Astepta de ceva timp si i se iveasca o portita pentru a cunoaste oameni noi, pentru as cunoaste sufletul pereche.
***
Petrecuse 1 ora in fata oglinzi, nu tocmai timpul potrivit pentru un barbat ce nu necesita infrumusetarea de care are nevoie o femeie. Dar ora petrecuta in fata oglizii, ii reda increderea in sine, schimbandu-si total caracterul din tipul cu plictisul exagerat al muncii, intr-un barbat dornic de a petrece si a vorbi ore in sir cu femei atragatoare.
Observa panoul de la lift si apasa butonul ce indica etajul 14, apoi isi intorce privirea spre peretele cu oglinda. Isi tot repeta in minte pe parcurs cat liftul urcase la etaju dorit "Indrazneste sa vorbesti''.
YOU ARE READING
Tango-ul mortii
Teen FictionA fost odată un cavaler si alb si negru. Era hămesit dupa dragoste, așa ca a început sa danseze tango în camera lipsită de stralucire. Dansa cu el pentru dragoste, suferință si pierzanie. Pentru 5 ani de iubire si pentru intunericul ce îi va domni î...
