1.Experimentul

69 0 1
                                    

      Era o zi frumoasa de primăvara si acum îmi amintesc, ma jucam împreună cu pustii din cartier si cu frații mei desculti cu toții, trăiam intr-un cartier sarac, dar totuși eu eram fericit, ieșeam pe fiecare zi cu prietenii mei, eram îmbrăcati cu același haine mereu, dar nu ma plangeam, pe fiecare zi jucam fotbal, ne întreceam cu bicicletele, era totul minunat.
      Pana intr-o zi cand au venit...tata avea datori la stat, iar el ca sa scape m-a dat pe mine, fratele mai mare pentru un experminet, am refuzat sa ma duc ma zbăteam, plângeam, dar m-au luat cu forta si m-au aruncat ca pe un câine in dubă, alaturi de alti 20 de copii.
      Pe drum plângeam si îmi doream din ce in ce mai mult sa se termine totul si sa ajung acasă la mama mea, la frații mei, la familia mea.
      Am ajuns insfarsit, după un drum lung am ajuns, la un laborator uriaș, eram dați jos din mașini ca niste animale, cu toții copii până in 14 ani, era o imagine dea dreptul șocanta, după cum se vedea toți proveneau din familii sărace, aveau hainele rupte, desculți, murdari, iar autoritățile ne împingeau cu niste bete de aproximativ 2 metri ca sa nu ne atingă, aratandu-ne scârbă fata de noi.
      Am fost băgați pe un coridor imens, cu multe geamuri pe lateral, se pot observa copii care sunt supuși anumitor teste, dar nu am apucat sa vad mai mult ca gardianul m-a lovit si mi-a spus sa ma uit in fata.
      Ne-a dus intr-o sala unde urma sa fim cu toții tunși 0 si sa fim obligați sa stam in picioare cu orele, pentru ca era o coada imensa. Ajuns la "frizer" a început sa ma tundă, iar după am simțit ceva cum mi-a fost capsat in cap, urmat de o durere foarte mare. Am tipat am fost lovit, iarăși am tipat am fost iar lovit, iar după m-au dus dintr-o camera cu alti 2 puști exact ca mine. Unul zăcea plin de sânge dintr-un colt, iar celalalt dormea, unul părea sa aibă 15 ani iar celalalt 13-14.
      M-am așezat intr-un colt opus lor, si m-am culcat. A doua zi când m-am trezit ei erau in picioare se uitau la mine, m-am speriat groaznic, au început sa se apropie de mine, am început sa tip, iar unul dintre ei mi-a acoperit gura.
     -Shh..o sa alertezi gardieni! spuse el speriat
     Mi-a luat mana de la gura si i-am întrebat cum ii cheamă, ei mi-au explicat ca nu au nume, ci numere, ei erau 28 si 22. Iar după cum mi-au spus ei, eu eram 47, nu îmi aduc aminte cum ma chema înainte, totul e in ceata.
    

Hitman - Ultimul ramasKde žijí příběhy. Začni objevovat