Îl prind pe Bleky de frau si il trag inspre mine fiind pregatiti sa fugim in orice moment. Pe cer se vede un stol de pasari care ies dintr-un copac. De acolo se auzea sunetul ciudat.
-Ah, Bleky, au fost doar niste pasari! Ii spun lui Bleky dupa care ne apropiem de copac.
Copacul imi trezeste multe amintiri. Mi se parea foarte cunoscut.
Cum sa nu tise para cunoscutuncopaccaasta?!?😂
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Ma duc usor mai aproape de el si il ating fin. O bucata de scoarta cade de pe copac. Avea niste ramuri foarte incalcite si frunzele erau maroni spre roz. Un fel de visiniu.
Dupa cateva momente Bleky incepe sa necheze. Mi-am amintit de ce ne-am oprit in padure si ne-am continuat drumul spre casa.
Acasa...
Merg la masa pentru a vorbi cu bunicii mei.
-Bunico, bunicule, pot sa va intreb ceva? Spun cu o voce joasa...
-Ce s-a intamplat? Bunica...
-Cred ca o sa vi se para nebunesc si o sa radeti, dar am facut o mica oprire in padure si am vazut un copac cu crengi incalcite. Mi se parea foarte cunoscut, stiti ceva despre el? Eu...
-Îi spunem?Buniculcatrebunica...
Dupa aceste vorbe ceva ma sperie si ma asez pe scaun. Eram sigura ca o sa mai dureze.
-Alesis, nu cred ca esti destul de mare pentru discutia asta...Bunica..
-Ce? Este chiar asa de geav. Sunt pregatita pentru orice!Eu...furioasa.
-Bine... Cand aveai in jur de 1-2 ani, tatal tau era in razboi. Dupa ce s-a terminat razboiul, mama ta te plimba cu caruciorul prin padure. Ati trecut pe langa un copac si l-ati vazut pe tatal tau decedat langa copac. El avea pusca in mana si vesta antiglont. In jurul lui mai erau vreo 5 oameni. Mama ta a lesinat cand l-a vazut si a murit pe loc. Noroc ca bunicul tau trecea pe acolo si te-a vazut. A dus parintii tai la spital, dar nimic nu i-a mai putut salva... E posibil ca tu sa iti amintesti.
Dragicititori, nu trebuiesa-mi spunetivoi, stiuca am cam exagerat la parteaasta cu povestea.