Harry's P.O.V:
"Iubire?"
A spus Clayton fara rasuflare. Statea acolo intepenit . Nu asta intentionam sa se intample cand am adus in discutie ura lui Ryker fata de mine. Ma gandeam ca o sa zica ca a folosit-o pe Clayton pentru a se apropia de mine pentru ca ura felul in care il faceam sa se simta, dar si pentru ca nu putea sa ma lase sa plec.
Ryker i-a zambit usor lui Clayton, emotiile fiind clare pe fata sa. Ciufulindu-si parul deja zburlit, Ryker se incrunta la mine.
"Ai obtinut ce vroiai? Nu vroiam sa-i spun asa, idiotule."
Ryker a venit spre mine si m-a impins puternic in piept, facandu-ma sa cad pe podea. Clayton era surpinsa de actiunile lui Ryker, dar nu a facut nimic- cu siguranta stia ca atunci cand Ryker se enerveaza nu ai cu cine sa te intelegi.
M-am ridicat si l-am privit pe Ryker drept in ochi. Tensiunea era insuportabila pentru Clayton, asa ca a incheiat totul inainte ca noi sa incepem sa urlam unul la altul.
"O sa vorbesc cu tine mai tarziu, Ryker," A murmurat ea si l-a privit cu dispret.
Surprinzandu-ma, mi-a prins incheietura mainii si m-a tras afara pe usa boutique-ului. S-a oprit din mers si mi-a dat drumul la mana, o privire ingrijorata strabatandu-i fata - asta pana a incercat sa ascunda asta.
"Esti in regula, Harry?"
Pumnii mei inclestati de furie s-au inmuiat atunci cand ochii ei albastrii i-au intalnit pe ai mei. Vorbea cu mine si parea ingrijorata pentru mine, lucru ce mi-a facut colturile gurii sa se ridice intr-un zambet subtil.
Am dat din cap in timp ce mi-a bagat mainile in buzunar. Ochii nostrii erau inca atintiti asupra celuilalt si amadoi asteptam urmatoarea miscare.
" Vrei sa,uh, vrei sa mergem la o cafea? Cred ca ar trebuie sa discutam despre nsite lucruri." Am intrebat indraznet.
Clayton s-a balanganit de pe un picior pe altul cu o privire sovaitoare. Nu vroia sa voarbeasca cu mine, dar in acelasi timp parea ca vrea.
"Bine." Vocea ei a iesit ca o soapta usoara, si a inceput sa ma urmareasca spre cafeneaua de pe partea cealalta a strazii.
I-am deschis usa si am zambit atunci cand cotul ei s-a frecat usor de pieptul meu, facandu-mi pielea de gaina. Inca avea acel efect asupra mea- poate chiar si mai rau.
Ne-am asezat la masa din colt, niciunul dintre noi neindraznind sa zica primele cuvinte. Ne uitam unul la altul, iar atunci ca ne prindeam holbandu-ne ne intorceam privirile fara sa spunem vreun cuvant.
"Ce ati dori sa comandati?"Un chelner a venit la noi si nu avea alta alegere decat sa vorbim. M-am uitat la Clayton si apoi la chelner.
"Mi-ar placea o cafea Zorro, iar domnisoara ar vrea .."
Am cugetat, incercand sa-mi amintesc ce obisnuia sa comande mereu.
"O ciocolata Dalmatian."
Am zambit victorios la Clayton care parea uitmita ca mi-a amintit. Ceea ce nu stia ea e ca imi aminteam atatea lucruri, atat de multe incat nu as fi putut sa i le explic in cuvinte.
Chelnerul a scris pe un carnetel comanda apoi a plecat, lasandu-ne singuri idn nou. In loc sa ramada tacuta, Clayton a vorbit.
"Cum de ti-ai amintit?" A intrebat, sunand uluita.
Sprancenele mele s-au unit si mi-a plasat mainile unit pe masa.
"De ce nu mi-as fi amintit?Obisnuiam sa venim aici destul de des. De asta suntem asa de inalti,iti amintesti?"
Amandoi am chicotit, glumele despre inaltimea lui Clayton parand sa fi fos facute cu mult itmp in urma.
Bauturile noastre au venit curand, iar acum Clayton castigase destul curaj pentru a pune cateva intrebari. Si-a dus o suvita dupa ureche, a luat o gura din bautura sa calda si a lasat mirosul placut sa-i invadeze narile.
"Si cum ai mai dus-o? Pe bune, acum?" A adaugat ultima parte cu un mic zambet in timp ce se uita la ciocolata sa.
Nu se referea cum a fost viata mea in general, ci cum a fost viata mea fara ea. Imi puteam da seama de asta.
Aproape m-am inecat cu propria cafea, si atunci cand am privit-o pe Clayton am observat ca era serioasa. Ochii mei au cazut pe masa si imi puteam simti obrajii incalzindu-se.
"Cu toata sinceritatea,"M-am asigurat sa ma uit la ea"A fost groaznic sa nu vorbeasc cu cea mai buna prietena a mea."
Dandu-si ochii peste cap si razand ca pentru ea si-a mai dat o suvita dupa ureche. Era un tic nervos de-al ei. Avea multe ticuri. Ca atunci cand isi flutura genele pentru ca se simte frumoasa , sau atunci cand isi increteste fruntea pentru a-si arata confuzia ori atunci cand era emotionata si radea fara motiv sau se juca cu parul ei. Faptul ca inca aveam acel efect asupra ei m-a inveselit.
"Deci, spui ca ti-a fost dor de mine?" A spus plina de speranta, dar parea dezamagita de ea pentru felul in care a sunat.
Luand inca o gura de cafea am oftat si am privit-o foarte serios.
"Daca nu mi-ar fi fost dor de tine de ce as mai fi aici, Clayton? Stii ca obisnuies sa fug de greselile mele, dar nu am de gand sa fug de tine,nu?" Mi-ai unit buzele intr-o linie si speram sa nu-mi inteleaga gresit cuvintele.
Din fericire, nu a facut-o. Am realizat asta dupa felul in care a zambit. Clayton incepea sa cedeze, dar nu in felul in care vroiam eu. Vroiam iubirea ei, nu prietenia.
"Si uite.." Mi-am scos lantul de sub jacheta, scotand cruciulita pe care a pupat-o de atatea ori. Ma simteam de parca abia ieri i-am promis ca nu voi uita niciodata de noaptea in care am fost impreuna.
"..l-am pastrat. Toata lumea imi spune sa-l arunc, dar nu pot sa o fac. M-as simti ca si cum te-as pierde pentru totdeauna."
Clayton s-a uitat la talisman, un zambet fericit acaparandu-i fata. Imi aminteam tot, de la cafeaua ei la lantisor si asta a facut-o sa simta ceva mai mult decat ura pentru mine.
Toata chestia asta cu Ryker care o iubeste o oprea sa se arunce in bratele mele. Daca Ryker ar fi fost aici ar fi incercat sa o opreasca pe Clayton, si ea stie asta. El a mintit-o in ultimii trei ani. Chiar daca el o iubeste sau nu, ea nu se va arunca nici in bratele lui.
A simtit o scanteia atunci cand l-a sarutat, dar asta nu e suficient ca sa uite de mine. Daca m-ar alege pe mine at fi cel mai bine. Nu numai ca ar putea recastiga o prietenie pierduta, dar ar si primi raspunusul la intrebarile pe care nu mi le-a pus inca.
"Harry,"A vorbit Clayton incet, dorind sa-mi capteze atentia."Ce zici daca iti acord..acordam o a doua sansa prieteniei noastre?"
S-a facut clara subliniind "prietenie", nedorind sa-mi dea prea multa incredere. Nu va fi usor, nu va fi usor deloc.
Am fost putin dezamagit, dar am aprobat din cap. Asta era mai bine deca sa fie suparata pe mine, macar acum stiu ca am o parte din increderea ei. Poate ca e putin, dar sper sa-i casstig increderea complet.
"Harry si Clayton pentru totdeauna, iti amintesti?" Am adus in discutie strangerea noastra de mana de cand eram copii.
"Harry si Clayton...pentru totdeauna."Clayton a zambit la mine si pentru prima oara nu simteam ca o sa inceapa sa planga atunci cand ma priveste in ochii mei verzi. Nu parea suparata, in chimb zambetul de pe fata ei m-a facut si pe mine sa zambesc.
A/N: Stiu ca am o multime de greseli si probabil am tradus groaznic, dar sunt foarte obosita si chiar vroiam sa cititi acest capitol. Harry and Clayton are back! - ca si prieteni macar. Asta e capitolul meu preferat de pana acum.
Eu si inca o fata ne-am apucat de tradus "Psychotic" si m-as bucura daca ati arunca o privire.
Acesta e linkul ( o sa-l pun in comentarii) : http://www.wattpad.com/story/10957941-psychotic-romana
YOU ARE READING
Fake Love (The Sex Tutor ) H.S. ( Incheiata)
Fanfiction"Foarte amuzant, Harry" l-am prins de nas rotindu-mi ochii si ridicandu-ma din pat. Acesta este cel mai indraznet baiat si eu trebuie sa-l numesc cel mai bun prieten al meu. Atunci Harry a facut ceva la care nu ma asteptam. A ramas serios. Normal...
